100 de ani de viață, 70 de muncă și o viață întreagă de consum. Cine câștigă? (II)

După pensie, în lume. Unde își petrec vacanțele seniorii români?

Pe măsură ce generațiile se schimbă, iar vârsta pensionării nu mai înseamnă neapărat retragere, ci uneori chiar debutul unei noi etape de explorare, turismul dedicat seniorilor activi dobândește și acesta relevanță economică, dar și valoare socială.  Vacanțele nu mai sunt o pauză de la viață – ci o continuare a ei, într-un alt ritm, cu alte priorități, dar cu aceeași dorință de descoperire. „Turiștii 60+ pot deveni un pilon de stabilitate în strategia pe termen lung a oricărui touroperator pentru că tind să fie mai loiali decât generațiile mai tinere. Sunt clienți informați și dispuși să călătorească de mai multe ori pe an, în special în perioadele de extrasezon, ceea ce ajută la echilibrarea sezonalității vânzărilor.” Așa își începe reprezentanții Join UP! România răspunsul la una dintre întrebările esențiale despre evoluția turismului pentru seniori: cât de important este acest segment de vârstă și încotro se îndreaptă industria? Touroperatorul, cunoscut pentru pachetele sale care includ cazare, transferuri de grup sau private, asistență în limba română și zboruri charter directe, confirmă: „Observăm o cerere stabilă și chiar în ușoară creștere din partea segmentului 60+”. Deși funcționează preponderent în model B2B, ceea ce înseamnă că datele demografice ale turiștilor finali sunt gestionate de agențiile partenere, Join UP! primește constant feedback din teritoriu, din care reiese că seniorii activi preferă destinațiile cu zbor direct, climă blândă și infrastructură hotelieră de calitate. Printre cele mai solicitate se numără Antalya, Hurghada și Sharm El Sheikh, datorită „raportului calitate-preț, hotelurilor all-inclusive și climatului prietenos în extrasezon”. Dar apetitul pentru descoperire nu se oprește aici – „observăm interes pentru circuite exotice accesibile (Vietnam, Zanzibar, Thailanda), mai ales din partea seniorilor activi care doresc să exploreze mai mult după pensionare”.

Această tendință a determinat și o adaptare a pachetelor de vacanță, chiar dacă acestea nu sunt construite exclusiv pentru seniori. „În perioada extrasezonului (martie–mai, septembrie–noiembrie) dezvoltăm pachete cu ritm relaxat, zboruri directe și hoteluri cu recenzii foarte bune privind accesibilitatea și calitatea serviciilor.” În plus, „pachetele noastre includ asistență locală în limba română, un beneficiu foarte apreciat de turiștii seniori”. Adaptarea nu se oprește la partea logistică – excursiile sunt și ele gândite într-un ritm potrivit. „Colaborăm cu operatori locali pentru a oferi opțiuni de excursii adaptate, cu durate și programe potrivite tuturor categoriilor de vârstă.” Care sunt cele mai importante cerințe ale acestei categorii? „Zboruri directe – fără escale sau conexiuni complicate. Hoteluri confortabile, bine poziționate și adaptate pentru mobilitate redusă. Perioade de călătorie mai puțin aglomerate, când destinațiile sunt mai liniștite. Asistență turistică în limba română și opțiuni de excursii la ritm moderat. Pachete fără costuri ascunse, cu servicii all inclusive sau demi-pensiune.” Pentru perioada 2025–2026, compania explorează lansarea unor produse tematice dedicate explicit segmentului 60+. „Vizăm lansarea unor pachete cu beneficii exclusive pentru turiștii 60+, cum ar fi reduceri early booking, excursii gratuite sau facilități speciale în hoteluri. De asemenea, explorăm dezvoltarea unor campanii de comunicare în parteneriat cu agențiile partenere din orașele cu potențial ridicat pe acest segment.” Mai mult decât o oportunitate de vânzare, seniorii activi pot deveni adevărați ambasadori ai brandului turistic. „Acest segment are un impact important în construirea reputației prin recomandări directe sau în cercurile sociale, aspect extrem de valoros într-un mediu concurențial.”

Cum se transformă turistul 60+ în motor de creștere pentru industria vacanțelor premium

Faptul că turistul trecut de 60 de ani nu mai e de mult „pasagerul liniștit” al unui autocar spre stațiuni balneare este confirmat de Daniela Shah, coproprietar al agenției de turism Eturia. În 2025, el călătorește informat, planifică din timp, alege Japonia în locul Italiei și preferă circuitele cu tururi culturale în locul vacanțelor pasive. „Observăm o creștere constantă în rândul turiștilor seniori, mai ales în anii post pandemie. Este un segment care valorizează timpul liber și caută să transforme fiecare vacanță într-o experiență echilibrată, unde să aibă parte și de relaxare, dar și de activități. Majoritatea preferă destinațiile care oferă siguranță, servicii de calitate și accesibilitate, atât în circuite complexe, cât și în sejururi exotice”, spune Shah. Mulți aleg extrasezonul pentru confort și liniște, dar nu exclud perioadele aglomerate dacă destinația le oferă ce caută: activități, evenimente locale sau festivaluri. Nu a fost nevoie de produse speciale pentru această categorie de vârstă, ci mai degrabă de o atenție sporită la ritm, accesibilitate și confort.

Daniela Shah explică: „Seniorii activi preferă combinația între confort și autenticitate, iar circuitele de grup cu însoțitor al agenției se află pe primul loc, tocmai pentru că oferă un echilibru ideal între explorare și siguranță. Acestea includ: asistență permanentă din partea unui tour leader Eturia, care se ocupă de toate detaliile logistice, de la check-in și transferuri, până la comunicarea cu partenerii locali; ritm adaptat, pauze organizate și program echilibrat, astfel încât călătoria să fie plăcută, nu obositoare; acces la experiențe autentice, dar bine organizate, tururi tematice, vizite culturale, croaziere sau degustări locale, toate într-un cadru sigur și bine planificat; grupuri restrânse, care favorizează interacțiunea și creează un sentiment de comunitate între participanți; siguranță și predictibilitate, aspecte esențiale pentru această categorie de vârstă, care apreciază transparența și organizarea impecabilă.” În ciuda prejudecăților, turiștii seniori au nu doar disponibilitate, ci și bugete în creștere. Mulți dintre ei călătoresc pentru că pot — copiii sunt deja independenți, au stabilitate financiară și își prioritizează starea de bine.

„Bugetele alocate vacanțelor au crescut pentru această categorie (a turiștilor seniori (N.Red.). Turiștii aleg să investească între 1.000 € / pers. pentru vacanțele în Europa: în Spania, Italia, Franța sau Portugalia, și 4.500 € / pers. pentru circuitele mai complexe, mai ales în cazul celor care au un venit stabil sau copii deja independenți.” 

Daniela Shah, coproprietar, Eturia

Daniela Shah confirmă: „Bugetele alocate vacanțelor au crescut pentru această categorie. Turiștii aleg să investească între 1.000 € / pers. pentru vacanțele în Europa: în Spania, Italia, Franța sau Portugalia, și 4.500 € / pers. pentru circuitele mai complexe, mai ales în cazul celor care au un venit stabil sau copii deja independenți. Există însă o orientare vizibilă către vacanțe premium și destinații „bucket list”, precum: Japonia, Malaezia, Cuba, Brazilia, Peru, Republica Dominicană sau Jamaica.” Cei trecuți de 60 de ani nu cumpără în grabă. Se documentează temeinic, cer informații detaliate și pun accent pe confort și transparență. „Turiștii seniori sunt mai loiali brandului dacă experiența a fost una pozitivă. Apreciază transparența, siguranța, organizarea bună și comunicarea clară. Nu sunt neapărat impulsivi, dar odată ce se decid, investesc în vacanță. Comparativ cu generațiile mai tinere, alocă mai mult timp documentării, cer mai multe detalii și au așteptări mai mari în ceea ce privește confortul și calitatea serviciilor.”

Potrivit Danielei Shah, „conceptul de «longevitate activă» a devenit din ce în ce mai popular. „Observăm asta și în cazul turiștilor noștri. Sunt dornici să descopere locuri noi, sunt pasionați de cultură, gastronomie, natură și interacțiune umană autentică. Vorbim despre o generație cu timp, resurse și dorință de a călători, iar piața trebuie să se adapteze continuu pentru a le răspunde nevoilor.” Provocările vor ține tot mai mult de adaptarea pachetelor la nevoile fizice și emoționale ale seniorilor. „Dacă ne uităm la statisticile demografice, acest segment va continua să crească și să devină din ce în ce mai dornic să experimenteze. Provocările țin de personalizarea serviciilor, adaptarea ritmului călătoriilor, integrarea unor servicii medicale avantajoase în pachete complexe sau crearea unor produse „easy access” pentru persoanele cu mobilitate redusă. Dar, în același timp, fidelizarea acestui segment poate asigura o bază stabilă de clienți recurenți.”

Antreprenorii longevității: cum poate deveni viața lungă o idee de business?

Pe măsură ce medicina longevității capătă tot mai multă tracțiune în marile centre de inovație ale lumii, apar și în România primii antreprenori care construiesc businessuri cu miza pe „viața lungă, dar bună”. După bicicletele Pegas și investiția în hrana umană pentru câini (Drooler), Andrei Botescu pariază pe medicina personalizată și lansează A.B.L.E. Genetic. Potrivit datelor citate de el, longevitatea nu mai este doar un vis frumos sau un subiect de cercetare academică. A devenit o piață globală evaluată la peste 62,5 miliarde de euro în 2024, cu estimări care o proiectează la 150 de miliarde de dolari până în 2030, (Longevity Industry Journal). Este o industrie care înglobează tot mai mult: genetică, AI, suplimente personalizate, clinici de prevenție, wearable tech, biohacking, wellness mental, nutriție funcțională. În România, Botescu se numără printre antreprenorii care și-au canalizat energia antreprenorială și expertiza în bioinformatică spre un nou proiect – A.B.L.E. Genetics, o platformă care traduce ADN-ul fiecărei persoane în acțiuni concrete pentru sănătate și longevitate.

„Cred că România are resursele, inteligența și energia să fie parte din mișcarea globală care schimbă paradigma de la «trăiește mai mult» la «trăiește mai bine». Longevitatea nu înseamnă doar să adaugi ani la viață, ci să adaugi viață la ani.”

Andrei Botescu, antreprenor, fondator A.B.L.E. Genetics

„În 2016 am început să explorez mai profund domeniul longevității, mai întâi pentru mine. Voiam să înțeleg cum funcționează corpul meu și cum pot acționa personalizat, nu generic. Așa a apărut ideea A.B.L.E. Genetics”, povestește el. A.B.L.E. oferă ceea ce multe teste genetice nu reușesc: un protocol personalizat, științific și aplicabil, bazat pe analiza completă a exomului (peste 20.000 de gene), un algoritm AI proprietar și consultanță specializată. Testul genetic complet costă 500 de euro, iar consultația inițială 300 de lei. Pe baza profilului, clienții primesc recomandări pentru nutriție, suplimente, sport, terapii intravenoase sau de regenerare, inclusiv hyperbaric oxygen therapy sau light therapy. „Longevitatea nu e un moft, ci o nouă formă de prevenție. Testele clasice îți spun ce gene ai. A.B.L.E. îți spune ce să faci cu ele. Practic, e diferența dintre a avea o hartă și a avea un GPS care îți ghidează fiecare pas”, explică Botescu. În plus, el lucrează la dezvoltarea unei linii de suplimente antioxidante puternice și liposolubile, pentru a crește biodisponibilitatea și eficiența tratamentelor personalizate. Investiția inițială a fost realizată din fonduri proprii și granturi de cercetare, iar recuperarea este estimată în 18–24 de luni.

Planurile includ și lansarea unei rețele de clinici de longevitate și extinderea regională în Europa de Est. Piața o susține: studiile arată că doar segmentul de „longevity clinics” are o rată anuală de creștere de peste 8,5%, iar cererea pentru servicii de prevenție personalizată este în plină explozie. „Antreprenorial vorbind, tot ce ține de prevenție, sănătate personalizată, optimizarea stilului de viață și inteligența medicală este într-o zonă de creștere accelerată. Longevitatea va fi unul dintre pilonii economiei sănătății în următorii 10–15 ani”, adaugă el. Andrei Botescu spune că este activ și în ecosisteme internaționale – de la comunitățile Zuzalu și VitaDAO, până la proiecte precum Prosera din Honduras, care explorează editarea genetică pentru combaterea îmbătrânirii. „România nu trebuie să fie doar consumator de inovație. Putem fi creatori, validatori, contributori la această mișcare globală. Longevitatea nu înseamnă doar să adaugi ani la viață, ci să adaugi viață la ani.”

„Sănătatea nu intră în vacanță”

Pentru Dr. Alina Epure, doctor în medicină și cercetător în domeniul longevității, drumul către o viață lungă și de calitate a început devreme, cu o pasiune pentru biochimia creierului. „Încă din liceu am fost pasionată de biochimie. Prima facultate a fost biochimia, apoi am urmat masteratul și doctoratul în medicină, studiind relația dintre alimentație și performanță. Odată ce avem un creier sănătos, hrănit, vitalizat, el are un impact major asupra tuturor proceselor: de la reproducerea celulelor stem la lungimea telomerilor.” După ani de lucru în proiecte cu companii și în educație, Dr. Epure a ajuns la o concluzie clară: „Oamenii trăiesc într-un mod superficial, într-o aparentă investiție într-un stil de viață sănătos, care, în realitate, ascunde o profundă dezinformare.” Într-o societate obsedată de diete rapide și detoxuri spectaculoase, Alina Epure insistă că longevitatea „nu este o opțiune, ci o responsabilitate personală. Nu ne putem uita la studii care spun că generația actuală ar putea trăi 120 de ani, atâta timp cât nu facem nimic zilnic pentru comportamente sănătoase.”

Ea definește longevitatea activă printr-un echilibru zilnic între șase piloni fundamentali: alimentație, somn, mișcare, calitatea relațiilor, gestionarea stresului și controlul dependențelor. „Dacă lipsește constant oricare dintre acești piloni, se produce un dezechilibru care compromite sănătatea – nu doar ocazional, ci în mod repetat.” Ironia face că tocmai oamenii aflați în poziții de conducere sunt, adesea, cei mai neglijenți cu sănătatea lor: „Ei trăiesc ancorați în agendele zilnice, uită să mănânce, nu au timp să bea apă sau să facă mișcare – iar asta înseamnă un contrasens total când vorbim despre longevitate.” Aceeași neglijență se observă și la copii și adolescenți: „Copiii au adesea analize mai dezechilibrate decât părinții lor. Alimentația haotică, presiunea academică, dependența de tehnologie și lipsa de inteligență relațională generează deja un stres major, care anulează orice perspectivă optimistă asupra longevității lor.”

„Companiile nu mai pot vorbi despre performanță fără să includă sănătatea angajaților în strategia lor. Fără echilibru zilnic – în alimentație, somn, relații și gestionarea stresului – niciun om nu poate susține performanța pe termen lung.”

Dr. Alina Epure, fondatoare Nutribalance, autor, dezvoltator de programe dedicate longevității

Pentru a combate aceste dezechilibre, Dr. Epure a lansat programul național „Să creștem generații sănătoase”, cu scopul de a educa stilul de viață încă din școală. „Am ajuns la peste 30.000 de elevi, părinți și profesori. Este important să ne adresăm tuturor – copilului, familiei și școlii – pentru că, altfel, nu putem avea continuitate.” Iar când vine vorba de relația cu angajatorii români, Dr. Alina Epure a transformat știința sănătății într-un model de business sustenabil, adaptat companiilor care încep să înțeleagă că prevenția e mai ieftină decât burnout-ul. Ea este și autoare a cărții „Sănătatea nu intră în vacanță. Longevitatea activă și performanța durabilă”,  volum gândit  ca pe un  instrument pentru omul modern – dar și pentru organizațiile care își doresc echipe echilibrate și productive pe termen lung. „Cel mai des lucrez cu manageri și echipe din companii, pe programe dedicate ritmului lor intens. De acolo, se extinde colaborarea și la nivelul familiilor sau individual. Oamenii vin fie pentru calitatea propriei vieți, fie pentru a-și putea menține rolul profesional o perioadă mai lungă”, explică Dr. Epure.

Multe dintre solicitările venite din zona corporate sunt legate de lipsa de concentrare, epuizare, consum de energizante sau probleme digestive care compromit performanța. Longevitatea activă, spune ea, nu este o opțiune elitistă, ci o alegere zilnică, cu efecte directe asupra randamentului profesional și a echilibrelor personale. De aceea, companiile care își propun să construiască echipe reziliente pe termen lung trebuie să trateze sănătatea angajaților nu ca un beneficiu „extra”, ci ca parte integrantă din strategie. „Lucrează cel puțin 12–14 ore pe zi și atunci când reușesc, nu au timp real de regenerare. Vacanța este petrecută cu laptopul în brațe și telefonul în buzunar. Nu există deconectare, nu există timp de calitate petrecut cu propria persoană”, observă ea. „Această fugă către nicăieri afectează grav dinamica interioară. Corpul trage linie și vine nota de plată pe sănătate: dezechilibre, simptome, afecțiuni greu de tratat – sau chiar netratabile.” În spatele progra­melor pe care le impl­ementează cu echipele din companii se află un protocol medical complex: analize detaliate – de la profiluri de vitamine și minerale până la testări genetice, de microbiom și epigenetice – inter­pretate cu un specialist, urmate de planuri personalizate și monitorizare periodică. „Un test genetic eficient costă în jur de 300 de euro și devine o biblie metabolică pentru întreaga viață. Un test complet de microbiom poate ajunge la 600–700 de euro. Iar un pachet complet de analize – vitamine, micronutrienți, stres oxidativ – se poate încadra într-un buget de 1000 de euro”, spune ea. Dr. Epure atrage atenția că investiția companiilor în sănătatea echipelor nu este doar o dovadă de grijă, ci un factor real de retenție, productivitate și cultură organizațională sănătoasă: „Lipsa angajamentului față de propriile nevoi și deconectarea de la ele reduce foarte mult performanța. Așa apare burnout-ul, tratat și el superficial, până la blocaj.” În încheiere, mesajul ei e clar: „Fiți în cea mai bună formă a voastră. Investiți în sănătate zi de zi. Pentru că sănătatea nu intră în vacanță, nu are weekend liber. Este rezultatul alegerilor zilnice – conștiente, autentice, responsabile.”

Concluzia mea, dar și a celor mult mai dedicați subiectului, este că nu mai există „la pensie” ca destinație finală, iar acesta este mesajul pe care aș vrea să îl transmit părinților – ai mei, dar și ai voștri. Silver economy este despre o generație care a fost învățată să se retragă, când poate ar fi timpul să fie invitată din nou să se implice. Silver economy nu e doar despre bani, ci despre o recunoaștere târzie că și după 60, 70 sau 80 de ani, mai e loc pentru planuri.  

Ce este „economia argintie”?

Silver economy („economia argintie”) este un concept care se referă la ansamblul bunurilor, serviciilor și activităților economice dedicate persoanelor în vârstă, în special celor trecute de 50 sau 60 de ani, care reprezintă o parte tot mai mare și mai activă a populației. Este o economie a vârstei a treia, dar nu în sens pasiv sau asistat, ci una care valorifică:

• Puterea de cumpărare a seniorilor activi (în special pensionari cu venituri stabile)

•  Serviciile de sănătate și îngrijire (medicină, îngrijire la domiciliu, reabilitare, wellness)

• Locuințele adaptate (locuințe inteligente, design ergonomic, cartiere prietenoase cu vârstnicii)

• Educația continuă și formarea pe tot parcursul vieții

• Tehnologiile asistive și digitale (telemedicină, aplicații prietenoase, dispozitive de siguranță)

• Turismul pentru seniori, activități de loisir, cultură și voluntariat

Cum schimbă economia argintie fața Europei?

Silver economy nu mai este doar o nișă, ci un motor-cheie pentru viitorul economic al Europei. Persoanele de peste 50 de ani generează peste 90% din valoarea totală a acestei economii prin consum privat, în timp ce cheltuielile publice – în sănătate și protecție socială – abia depășesc 10%. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, această transformare amplă vine la pachet cu oportunități uriașe de inovare în:

• locuințe inteligente adaptate nevoilor vârstnicilor,

• soluții digitale de telemedicină și self-care,

• sisteme de transport „age-friendly”,

• turism experiențial personalizat,

• educație continuă și voluntariat transnațional.