Zona euro: căldură mare și dureri de cap
Spania nu va mai avea nevoie de 100 mld. euro ca ajutor european pentru recapitalizarea băncilor, cum era estimat inițial, ci de circa 62 mld. euro, iar modelul ei de a nu apela la FMI pentru un pachet de salvare complet (condiționat adică de un nou plan de austeritate) părea să fie adoptat și de Cipru, următoarea țară cu probleme din zona euro, care a anunțat că va face rost de bani de la UE și…
Cum Ciprul este însă prea mic ca să stârnească senzație pe piețe, au reînceput zvonurile: unul dintre ele spune că liderii europeni pregătesc deja pachetele de salvare pentru Spania și Italia, în total 750 mld. euro, iar altul, după o analiză a Rabobank, prevestește că în mai puțin de 5 luni, Spania va cere un pachet de ajutor complet, fiindcă acesta a fost intervalul în care Grecia, Irlanda și Portugalia au cerut ajutor după ce randamentele obligațiunilor lor pe 10 ani au trecut de 7%.
Deocamdată, la mini-summitul de la Roma care precedă reuniunea de la Bruxelles a Consiliului European din 28-29 iulie, cei patru lideri europeni prezenți (Angela Merkel – Germania, Mario Monti – Italia, Francois Hollande – Franța și Mariano Rajoy – Spania) s-a luat hotărârea de creare a unui pachet de stimulente de 130 mld. euro – circa 1% din PIB al zonei euro – pentru finanțarea creșterii economice și a înființării de locuri de muncă noi în Europa.
Măsurile care vor fi finanțate din acești bani n-au fost încă detaliate. În privința provenienței fondurilor, s-a ajuns la un acord privind introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare, o idee promovata de Germania. La aceasta s-ar putea adăuga fonduri structurale necheltuite ale UE, fonduri ale Băncii Europene de Investiții, al cărei capital va fi suplimentat, și “project bonds” – emisiuni de obligațiuni europene destinate să finanțeze proiecte de infrastructură transfrontaliere.