Zona din București unde lucrau peste 100.000 de oameni pe care pandemia a transformat-o total și acum pare părăsită
Parisul are La Défense, Londra are City of London și Canary Wharf, Bucureștiul are Pipera. Nu mai departe de acum un an, aproape nici un angajat care mergea la serviciu în fiecare dimineață, la 8-9, cu metroul în nord nu…
Parisul are La Défense, Londra are City of London și Canary Wharf, Bucureștiul are Pipera. Nu mai departe de acum un an, aproape nici un angajat care mergea la serviciu în fiecare dimineață, la 8-9, cu metroul în nord nu scăpa de nervi și de înghesuială. Un an mai târziu, rămân scaune neocupate în metrou de la un capăt la altul al magistralei Berceni-Pipera, iar pe scările rulante de la stația Aurel Vlaicu nu-și mai suflă în ceafă zeci de oameni deodată.
Confortul e incontestabil și valoros, iar cei care mai merg azi la birou spre nord n-ar vrea să renunțe la el vreodată. Dar el vine la pachet cu o întrebare: va mai fi Pipera ce a fost odată? Vor mai sta ferestrele clădirilor de birouri luminate până la ore târzii ale serii, pentru corporatiștii care își termină taskurile pe ultima sută de metri de deadline?
Aproape 100.000 de oameni coborau în fiecare seară în stațiile de metrou Aurel Vlaicu și Pipera pentru a merge acasă de la job. O sută de mii de perechi de picioare se călcau între ele pentru a prinde cât mai curând un loc în metrou. O sută de mii de legitimații se îndreptau în fiecare dimineață către turnicheții de la intrarea în clădirile de birouri și ajungeau în fața monitoarelor. Doar vreo 20-30.000 au mai urmat același traseu în ultimul an, iar acelea nu cu regularitate, ci în schimburi și după necesități.
Lifturile urcă și coboară mai rapid, dar mai goale. Cozile la cafenele sunt mai scurte. Un loc liber la cantina clădirii este mai ușor de găsit, dar bucătăria e pustie. Locurile libere de parcare sunt mai multe, dar colegii de birou sunt mai puțini. Ce va mai rămâne dintr-o zonă care concentra cândva puterea multinaționalelor și a dezvoltatorilor din România?
Poveștile nespuse de la bucătărie
„Bucătăria de la birou este acum mai mult goală. E sinistru când mergi acolo. În general, abia găseai un loc să iei prânzul, trebuia să te organizezi să mergi la ora potrivită astfel încât să găsești un loc. Era veselie, era gălăgie, se spuneau povești. Acum abia dacă mai văd câțiva oameni când merg. Cafeneaua de la parter, o afacere mică ce profitase de zarva din clădirea de birouri pentru a-și atrage publicul, e acum mai mult goală”, povestește un angajat al unei companii cu sediul în zona de nord a Capitalei.
Spre deosebire de alți corporatiști, el mai merge periodic la birou, deoarece trebuie să aibă o prezență lunară minimă. Este însă unul dintre puținii angajați care mai populează clădirea, în condițiile în care firme din domeniul IT sau financiar, care își au sediul acolo, au ales să-și țină angajații acasă tot timpul.
„În mod obișnuit, pe un etaj, eram cam 200 de oameni zilnic. Astăzi, nu știu dacă mai suntem 20 într-o zi. Avantajul, pentru cei care, până în martie anul trecut, nu găseau loc de parcare, este că acum nu se mai confruntă cu problema asta.”
El avea loc de parcare asigurat și înainte, așa că nu resimte acest avantaj, însă este fericit pentru un alt beneficiu: cele aproape două ore pe care le petrecea înainte pe drum spre și dinspre birou, pe traseul Militari-Voluntari, s-au comprimat acum până la maximum 40 de minute. Câștigul nu e de lepădat, dar parcă atmosfera de la birou umbrește această bucurie.

Disponibilitățile de birouri de închiriat în zona metroului Aurel Vlaicu – Pipera. Valorile în metri pătrați reprezintă suprafețele maxime disponibile în acest moment, pe care un chiriaș le poate închiria.
Sursa: www.spatii-de-birouri.ro
„Mi-ar plăcea ca în continuare să petrec mai puțin timp pe drum, însă atmosfera de la serviciu nu e deloc plăcută. Interacțiunea cu cei care totuși vin la serviciu este mai grea, nu poți să schimbi o vorbă la fel când porți mască și păstrezi distanța.”
În compania lui, nu s-a pus încă problema revenirii la serviciu „ca în vremurile bune”, în condițiile în care nu se știe când va fi sfârșitul pandemiei. Însă mulți angajatori iau în calcul posibilitatea de a menține sistemul de „work from home” și când totul – sau aproape totul – se va fi rezolvat. Și chiar dacă mulți manageri nici n-ar fi conceput o astfel de alternativă până anul trecut, acum îmbrățișează cu entuziasm ideea.
„Am o colegă care locuiește în Bragadiru și, înainte, ca să ajungă la birou, se trezea la cinci dimineață. De când cu pandemia, lucrând de acasă, se mișcă mult mai bine. Înainte de pandemie, în echipa mea exista un rulaj mare de personal, pentru că oamenii pierdeau destul de mult timp pe drum, iar salariul nu reușea să compenseze acest efort. Vorbeam pe atunci cu șefii mei și le spuneam că poate ar trebui să le acordăm acestor angajați niște beneficii, nu neapărat financiare, dar poate un program mai scurt sau o zi de lucrat de acasă în fiecare săptămână. Dacă atunci nici nu puteau să se gândească la așa ceva, acum sunt mult mai deschiși.”
Sunt însă și manageri care ar da orice să-și vadă angajații înapoi la birou, să-i poată coordona și să simplifice procesul de atribuire a sarcinilor. Pentru că, oricât de mult ar ușura Internetul comunicarea, e totuși greu să rezolvi un task ASAP (as soon as possible, un termen frecvent utilizat în rândul corporatiștilor) când prânzul se arde pe aragaz, copilul face ora de muzică pe Zoom, iar vecinul de deasupra dă găuri cu bormașina.
Locuitor la kilometrul zero al businessului românesc
Maria Ardelean locuiește chiar în zona de nord a Capitalei, acolo de unde se dă ora exactă când vine vorba de prezența la birou a angajaților din corporații. Era obișnuită cu miile de pași care îi însoțeau pe ai ei în fiecare dimineață și în fiecare după-amiază și, cumva, își intrase în acest ritm, întrerupt brusc în martie 2020.
„Pe de o parte, îmi lipsește forfota zilnică din această zonă, însă, pe de altă parte, în perioada aceasta, am învățat să mă obișnuiesc cu un București mai liniștit și cu oamenii care par să nu se mai grăbească. Este vizibilă schimbarea în trafic, dar și în magazinele, cafenelele din zonă, e o perioadă de adaptare la un nou context”, spune Maria Ardelean.
În magazinele pe care le frecventează aproape zilnic, fie ele băcănii, brutării, florării, cafenele sau supermarketuri, a remarcat că oamenii respectă regulile de distanțare socială și că, oricât de redus ar fi traficul, aceste locuri nu duc lipsă de clienți și de agitație.
„Aștept ca următoarea perioadă să vină cu o întoarcere lentă la realitatea cu care am fost obișnuiți”, spune Maria, locuitoare din zona Aviației.

Dezvoltatorii imobiliari au simțit de acum câțiva ani efervescența din zona de nord, de la Aurel Vlaicu spre Pipera și chiar mai departe, așa că nu puțini au fost cei care s-au ancorat cu ansambluri rezidențiale în zonă, pentru a veni în întâmpinarea celor care au nevoie de o locuință aproape de birou.
Forte Partners, dezvoltatul condus și fondat de Geo Mărgescu, este doar unul dintre cei care au pariat pe un proiect în zona Aviației, sub numele Aviației Park, cu circa 350 de apartamente. În aceeași zonă, cel mai activ dezvoltator este One United, controlat de Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu. Tot acolo, au construit și spaniolii de la Gran Via un proiect rezidențial, Aviației Apartments, cu aproape 300 de apartamente. Un studio în acest complex s-a vândut cu 72.000 de euro plus TVA, iar un apartament cu trei camere a ajuns la 125.000-130.000 de euro plus TVA.
„Am terminat proiectul în iarna lui 2019, am vândut 153 de apartamente în 2020, din 291 în total. Acum mai avem cinci nevândute, așa că nu am resimțit un șoc încă. Chiar dacă birourile nu mai sunt deschise, lumea vrea să locuiască aproape de viitorul birou”, spune Antoanela Comșa, director la Gran Via România.
Ea spune însă că zona este saturată și că sunt deja multe proiecte în zonă pentru cât interes există. Tot în nord, în preajma birourilor, mai există proiecte precum Cloud9 (complex cu peste 800 de apartamente dezvoltat de Alin Niculae pe Șoseaua Pipera), dar și un complex în dezvoltare al familiei Nusco, ce deține producătorul de uși Pinum, și unul al israelienilor de la Hagag, care vor să construiască 1.350 de apartamente spre rondul OMV, în Voluntari. Și cei de la Prime Kapital au în lucru proiectul Avalon Estate cu peste 700 de locuințe, iar britanicii de la London Partners, care au dezvoltat proiectul rezidențial Soho Unirii, fac și ei aproape 1.000 de locuințe în proiectul Belvedere Residence din zona Aviației – Barbu Văcărescu, după ce au preluat dezvoltarea de la compania Belvedere Developments.

„Zona era atractivă pentru cei care lucrau în clădirile de birouri, dar e atractivă în continuare. Are foarte multe facilități la îndemână: parc, malluri, școli. Nu am văzut un impact foarte mare asupra vânzărilor de locuințe în zonă, dar depinde și cât de mult se prelungește situația. Există totuși posibilitatea să scadă puțin cererea pentru imobile cumpărate în scop investițional, pentru a le închiria”, spune Gabriel Voicu, Condominium Sales Director la firma de consultanță imobiliară SVN România.
În medie, prețurile pentru apartamentele din zona Aviației – Aurel Vlaicu – Pipera se situează, spune el, la 1.800-2.200 euro pe metru pătrat util, poate și puțin mai mult, în funcție de facilități.
Concentrarea activității de business din zonă a dus și la deschiderea unui hotel în mijlocul corporatiștilor, sub brandul Courtyard Bucharest Floreasca by Marriott, deținut de lituanienii de la Apex Alliance. Deschis spre finalul lui 2019, hotelul are 259 de camere și a „înghițit” o investiție de 22,5 milioane de euro.
„Nu putem vorbi de atingerea gradului de ocupare bugetat la început de an, mai ales fiind și un hotel nou-deschis pe piața din București, dar am reușit să atingem undeva la 25% din forecastul de la începutul anului 2020”, spune Roxana Vișan, Cluster General Manager pentru hotelul Courtyard Bucharest Floreasca.
Gradul mediu de ocupare a fost de 15% în 2020, aceasta fiind, de altfel, media înregistrată în tot Bucureștiul, mai ales pentru principalele zone afectate. Se observă însă o îmbunătățire pentru luna februarie, un trend pozitiv în ceea ce privește rezervările.
Nostalgici după cozile la cafea și covrigi
Pe 4 ianuarie, prima zi lucrătoare din 2021, la Aurel Vlaicu și Pipera, furnicarului de altădată îi luase locul o mână de oameni. La stația de metrou Aurel Vlaicu – kilometrul zero al febrei corporatiste din București – mirosea a cafea și covrigi proaspeți. Cu un an în urmă, chiar și după cozonacii de Crăciun, la patiserii și covrigării erau cozi de câțiva metri. Pe 4 ianuarie 2021, doar doi-trei cumpărători își așteptau rândul la cappuccino.
„Lucrați în zonă? Știți cum era înainte… Noi aici suntem deschiși pentru corporatiști, dar din păcate ei acum lucrează de acasă și nu știm dacă se vor mai întoarce. Poate acum, cu vaccinul, vor prinde curaj, rămâne să vedem”, spune vânzătorul unei mici cafenele amplasate exact la stația de metrou Aurel Vlaicu.
La distanță de câțiva metri, patiseria Vlaicu nu numără nici ea mai mult de doi-trei clienți. La semaforul de lângă stația de metrou mai stau doar cinci-șase oameni care cine știe prin ce împrejurare trebuie să meargă la birou. La fel e și la lifturile din clădiri: angajații care înainte le așteptau câte cinci minute spun că acum nu trec mai mult de două până când ușile li se deschid în față. Gol e și la Pipera, cealaltă stație de metrou care deservește aglomerarea de birouri a Capitalei.

Cristian Turculeț, director regional Starbucks România și Bulgaria: Comparativ cu 2019, observăm un trafic mai scăzut în cafenele, în general, ceea ce este perfect de înțeles având în vedere circumstanțele. Cu toate acestea, cafeneaua din Promenada primește în continuare un număr considerabil de clienți în fiecare zi, susținută și de vânzările realizate prin opțiunile de livrare.
Iar scăderea traficului se vede și în stația de metrou de la Piața Unirii, „nodul” de pe magistrala care duce către nordul orașului. Pe peronul unde altădată nu aveai unde să arunci un ac, abia se mai adună astăzi 10-20 de oameni în așteptarea metroului către Pipera. În vremuri apuse, treceau la rând două-trei, poate și mai multe metrouri, până când călătorii își găseau locul, înghesuiți ca sardelele.
Scăderea traficului în stațiile de metrou Aurel Vlaicu și Pipera s-a văzut imediat ce companiile au decis să treacă în sistemul „work from home” (munca de acasă), din martie 2020. Astfel, dacă în martie 2019, prin stația Aurel Vlaicu trecuseră aproximativ 23.300 de oameni în medie pe zi, un an mai târziu numărul a scăzut la mai puțin de jumătate, mai exact 11.000, potrivit datelor Metrorex. Potrivit consultanților imobiliari, deja pe 15 martie doar 20 până la 50% dintre corporatiști au mai venit la birou.
Cele mai recente date furnizate de Metrorex la solicitarea ZF arată că traficul de la Aurel Vlaicu s-a redus de la aproape 1,2 milioane de călători în intervalul 1 octombrie – 15 noiembrie 2019, la doar 360.000 în aceeași perioadă a anului 2020. Scăderea este de circa 70% și este rezultatul aplicării variantei „work from home”, adoptată de numeroase companii de la instalarea pandemiei de Covid-19 în România.
Câteva zeci de mii de corporatiști tranzitau zilnic stația de metrou Aurel Vlaicu până în martie 2020, pentru a ajunge la birou, în clădiri precum Equilibrium, Floreasca Business Park, Floreasca Tower, Globalworth Plaza, Lakeview, Oregon Park, Sky Tower. Aceeași stație deservește și mallul Promenada. Situația este similară și la Pipera, capătul magistralei 2, în jurul căreia de asemenea s-au dezvoltat mai multe proiecte office în ultimii ani. Hermes Business Campus, Iride Business Park, Novo Park sunt doar câteva dintre ele.
Scăderi s-au înregistrat și în ceilalți poli de business ai orașului, precum Piața Victoriei, Timpuri Noi, Politehnica sau Grozăvești, zone ale orașului care concentrează fiecare mai multe clădiri de birouri și, în consecință, zeci de mii de oameni care mergeau zi de zi la birou.
Cafeaua cea de toate zilele
Cafenelele mici nu sunt singurele care resimt scăderea traficului, și numele mari confruntându-se cu aceeași problemă. Multe compensează însă prin comenzile primite prin platformele pe care sunt listate.
„Multe afaceri din polul de business din nordul Capitalei au fost afectate într-un fel sau altul de această pandemie, iar traficul în zona Promenada este clar diferit față de ce prevedeam la începutul anului trecut. Comparativ cu 2019, observăm un trafic mai scăzut în cafenele, în general, ceea ce este perfect de înțeles având în vedere circumstanțele. Cu toate acestea, cafeneaua din Promenada primește în continuare un număr considerabil de clienți în fiecare zi, susținută și de vânzările realizate prin opțiunile de livrare”, spune Cristian Turculeț, Director Regional Starbucks România și Bulgaria.
Starbucks are o cafenea chiar la parterul mallului Promenada și era unul dintre locurile favorite ale angajaților care voiau să-și înceapă ziua cu o cafea. Dar ei au început să fie tot mai puțini.
Subsidiara locală a companiei de logistică și curierat DHL este una din firmele cu sediul în apropierea stației de metrou Aurel Vlaicu, mai exact pe Calea Floreasca, la numărul 169A. Din martie 2020, prezența în sediu a angajaților s-a făcut doar în cazurile în care activitatea cerea în mod expres acest lucru și nu exista altă soluție.
„Au fost situații în care am avut colegi care au preferat să lucreze de la birou și, pentru o perioadă, acest lucru a fost posibil. Am avut echipe care au decis să-și reia activitatea în schimburi și am făcut acest lucru posibil. Către final de an, am reluat lucrul de acasă pentru toți colegii din departamentele din sediul nostru central”, spune Diana Zamfir, Manager de HR la DHL România.
Pentru salariații din prima linie, a căror activitate este de teren și nu permite lucrul de acasă – curieri, angajați din centrele de expedieri și o parte din cei care asigură operațiunile de vămuire – s-au furnizat echipamente individuale de protecție și dezinfectanți.
„De asemenea, am organizat, la nivel de țară, o campanie de vaccinare antigripală pentru toți angajații care și-au dorit acest lucru, campanie necesară în condițiile în care simptomele celor două boli sunt relativ similare”, mai spune Diana Zamfir de la DHL.
Ora exactă din businessul local
Estimările firmelor de consultanță imobiliară arată că, de-a lungul ultimului an, după declanșarea pandemiei, doar aproximativ 20-30% din angajații corporațiilor care își au sediul în zona stațiilor de metrou Aurel Vlaicu – Pipera au mai folosit birourile din sedii. Procentul a variat în funcție de evoluția crizei sanitare și de perioadele de stare de urgență și stare de alertă traversate, dar majoritatea angajaților corporatiști au continuat să lucreze de acasă și să folosească sediile firmei doar ocazional sau cu schimbul. Situația este similară și în celelalte zone unde sunt concentrate clădirile reprezentative de clasa A și unde se regăsesc cele mai multe sedii de corporații.
„Estimăm că situația nu se va schimba semnificativ în următoarele trei luni. Rata de neocupare a birourilor este în prezent de 7% în zona stației de metrou Aurel Vlaicu, respectiv de 13% în zona stației de metrou Pipera, conform datelor actualizate disponibile pe platforma www.spatii-de-birouri.ro, administrată de Activ Property Services. Rata medie de neocupare la nivelul Bucureștiului este de aproximativ 10,5% din stocul competitiv, respectiv 9,5% pentru stocul de clasa A, fiind înregistrată o tendință de creștere a neocupării în ultimele trimestre”, spune Florian Gheorghe, Head of Ofice Department în cadrul companiei de consultanță Active Property Services. Zona cuprinsă între stațiile de metrou Aurel Vlaicu și Pipera a înregistrat o dezvoltare accelerată începând din 2008, majoritatea platformelor industriale fiind redezvoltate în ceea ce a devenit cea mai mare zonă de birouri din România. Zona concentrează aproape 950.000 de metri pătrați de birouri și reprezintă 28% din stocul modern de birouri existent în București.
„În jurul stației de metrou Pipera, de-a lungul Bulevardului Dimitrie Pompeiu, sunt desfășurate clădiri de birouri însumând jumătate de milion de metri pătrați, clădiri având în general 5-8 etaje de suprafață mare, pretabile marilor ocupanți de IT&C, centrelor de servicii și companiilor de servicii externalizate”, adaugă Florian Gheorghe.

Florian Gheorghe, head of office department în cadrul Active Property Services: În jurul stației de metrou Pipera, de-a lungul Bulevardului Dimitrie Pompeiu, sunt desfășurate clădiri de birouri însumând jumătate de milion de metri pătrați, clădiri având în general 5-8 etaje de suprafață mare, pretabile marilor ocupanți de IT&C, centrelor de servicii și companiilor de servicii externalizate.
Doar zona din jurul stației de metrou Aurel Vlaicu include aproape 450.000 de metri pătrați de birouri în cadrul unor clădiri cu 6-19 etaje, alături de cele mai înalte clădiri din România – Sky Tower (36 de etaje plus unul tehnic) și Globalworth Tower (26 de etaje). Frontul stradal a fost ocupat de clădiri moderne pe o lungime de aproape un kilometru de-a lungul Bulevardului Barbu Văcărescu și Căii Floreasca, conferind zonei un aspect de „business district”.
„Înainte de startul pandemiei, aproape 100.000 de angajați făceau naveta zilnic către zona stațiilor de metrou Aurel Vlaicu – Pipera, marea majoritate pentru a lucra în clădirile de birouri. Dezvoltarea segmentului de birouri a atras și alte funcțiuni care să deservească angajații corporatiști, precum centrul comercial Promenada Mall, clinici medicale private, săli de fitness, restaurante și cafenele), în timp ce, în ultimii trei ani, au fost demarate proiecte rezidențiale cu sute de apartamente care se adresează în special angajaților care lucrează în zonă.”
Oracle, Amazon, Deloitte, P&G, Nestlé, Kellogg, Luxoft, Honeywell, Dell, Allianz, UniCredit, Schneider Electric, Raiffeisen Bank, Vodafone, Carrefour, Orange, Mondelez, Huawei, Garanti Bank, Stefanini, ADP, Genpact, Deutsche Bank, Harman Kardon sunt numai câteva dintre cele mai mari companii care își au sediul în nordul Bucureștiului. Ce urmează pentru această zonă unică în România?
„Estimăm că zona va continua să se dezvolte pe termen mediu și lung, atât cu noi clădiri de birouri, cât și cu alte funcțiuni – rezidențial, comercial, hoteluri, urmând să-și mențină statutul de principală zonă de birouri a Capitalei”, spune Florian Gheorghe de la Active Property Services.
O singură clădire majoră de birouri este în prezent în construcție, finalizarea clădirii Globalworth Square, de 29.700 de metri pătrați, fiind anunțată pentru primăvara acestui an. Alte proiecte, precum Equilibrium 2, Green Court 4 și proiectul de birouri de deasupra extinderii Promenada Mall, totalizând aproximativ 65.000 de metri pătrați, sunt în diverse stadii de proiectare și autorizare.

„Piața de birouri va continua să fie afectată de incertitudine atât timp cât situația sanitară va provoca perioade de creștere/ descreștere a numărului de infectări. Credem că, pe parcursul anului 2021, strategia companiilor va deveni mai clară, iar revenirea angajaților la birouri se va realiza gradual din primăvară – vară.”
Activitatea de închirieri birouri s-a redus și ea la jumătate – minus 55% mai exact – anul trecut în București pe fondul pandemiei, volumul de tranzacții-record de 430.000 de metri pătrați din 2019 scăzând la doar 193.000 de metri pătrați în 2020, cel mai redus nivel din ultimii zece ani.
„Incertitudinea a determinat amânarea multor decizii, astfel încât ponderea extinderilor de contract a crescut la 46% din totalul volumului tranzacționat, față de o medie de 28-30% în ultimii zece ani, în timp ce tranzacțiile de preînchiriere s-au limitat la puțin peste 30.000 de metri pătrați, reprezentând mai puțin de 20% din evoluția anului precedent”, explică Florian Gheorghe.
Work from home nu mai e cool
Cu doar un proiect aflat efectiv în lucru în acest moment și cu zeci de mii de corporatiști care își rezolvă task-urile din sufragerie, Pipera stă sub semnul întrebării când vine vorba de dezvoltarea viitoare.
„Există în continuare terenuri disponibile pentru a construi clădiri de birouri. Fiind deja un pol important de business, dar și o zonă în care vedem și un interes din partea dezvoltatorilor de proiecte rezidențiale lansate, considerăm că această parte a Bucureștiului va rămâne de interes pentru multe companii. Ritmul de dezvoltare va fi însă diferit față de alte zone din București, în care vedem o creștere mai rapidă pe segmentul de birouri”, spune Marius Șcuta, Head of Office Department and Tenant Representation în cadrul firmei de consultanță imobiliară JLL România.
Companiile preferă să aleagă zone de birouri deja dezvoltate, care oferă infrastructura necesară, atât din punct de vedere al transportului, cât și în ceea ce privește facilitățile disponibile pentru angajați, în acest caz mallul Promenada sau Piața Pipera. Toate proiectele de birouri existente, proiectele rezidențiale, sistemul de transport public, opțiunile de restaurante, de săli de sport sunt puncte de atracție către acest pol de birouri din București.
Va mai fi însă Pipera ce era înainte de pandemie?
„Sunt multe semne de întrebare despre cum se vor organiza angajații între munca de acasă și cea de la birou. Dezavantajele muncii de acasă sunt din ce în ce mai vizibile și multe companii trăiesc cu speranța ca, după apariția vaccinului și creșterea numărului de persoane vaccinate, să poată să revină la o viață mai aprope de cea normală, cel mai rapid în a doua jumătate a anului”, mai spune Marius Șcuta.
Variabilele sunt multe, la fel ca temerile și frustrările. Sunt mulți de „dacă” în ecuație, iar asta face ca totul să pară și mai complicat, și mai greu de suportat. Viitorul polului de business național se scrie în aceste zile, în aceste luni cruciale pentru sănătatea financiară a României.

Marius Șcuta, head of office department and tenant representation în cadrul JLL România: Sunt multe semne de întrebare despre cum se vor organiza angajații între munca de acasă și cea de la birou. Dezavantajele muncii de acasă sunt din ce în ce mai vizibile și multe companii trăiesc cu speranța ca, după apariția vaccinului și creșterea numărului de persoane vaccinate, să poată să revină la o viață mai aproApe de cea normală, cel mai rapid în a doua jumătate a anului.
