Ziua cârtiței chinezești
La vizita din vara lui 2011 a premierului Emil Boc în China, lista proiectelor de investiții de care se arătaseră interesați chinezii bifa trei dintre obiectivele recomandate de Consiliul Investitorilor Străini guvernului român ca prioritare: reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești și canalul Siret-Bărăgan.
La acestea se adăugau canalul Dunăre-București, centura București, investiții în sectorul minier și deschiderea de sucursale ale Băncii Naționale a Chinei, conform premierului Boc, care critica pe atunci ineficiența guvernării Năstase de a încheia contracte cu chinezii și promitea că începând chiar din toamna lui 2011 va începe realizarea proiectelor negociate de el.
În noiembrie trecut, la Forumul Economic și Comercial China-Europa Centrală și de Est de la București, vechile proiecte erau reeditate și completate de data aceasta de guvernul Ponta: investiții chinezești evaluate la cel puțin 5 mld. euro în domeniul energetic (Cernavodă, Tarnița, retehnologizări la termocentrala Deva și la complexurile energetice), investiții în infrastructura feroviară (inclusiv linii de mare viteză), plus un plan de creștere a exporturilor agroalimentare românești. Ulterior, premierul Victor Ponta dădea asigurări că va urmări personal evoluția proiectelor din energie, infrastructură și IT convenite cu China, spre a preîntâmpina, la fel ca Emil Boc, eventualele acuzații că promisiunile de investiții au rămas doar pe hârtie. “Dacă adunăm și dacă realizăm tot ceea ce am semnat, sunt într-adevăr vreo 8 miliarde de euro”, spunea atunci Ponta.
Acum, la vizita premierului Victor Ponta în China, o parte din promisiuni s-au relansat pentru a treia oară: urmează investiții în domeniul energetic (retehnologizări la termocentrala Deva, cu o investiție de 271 mil. dolari), de construcții (un cartier de blocuri la Craiova), infrastructură feroviară (o linie de mare viteză București-Iași) și rutieră (tronsoanele Pitești-Craiova și Comarnic-Brașov), precum și exporturi de vite și produse agroalimentare din România către China, în timp ce discuțiile au continuat la capitolele Cernavodă, Tarnița, complexurile energetice Rovinari și Hunedoara. De data aceasta însă, atât premierul, cât și vicepremierul Liviu Dragnea au explicat că întârzierile sau amânările de proiecte au legătură cu procedurile complicate de asigurare a conformității oricărui contract cu legislația europeană.