Ziarul Financiar propune zece măsuri de transparentizare pentru guvernul Cioloș

Guvernul Cioloș a venit pe valul schimbărilor în administrație și a promis că va trece la transparentizare, însă până acum nu a dat niciun semnal real în această direcție. „Mimarea“ transparenței de către instituțiile publice a fost recent evidențiată și de vicepremierul Vasile Dâncu, care a admis că rapoartele de monitorizare pe Legea 544 (a liberului acces la informațiile de interes public“ arată că sunt probleme grave de transparență, pentru că liberul acces la informație este făcut discreționar, iar uneori accesul la informațiile publice este îngreunat intenționat. Întrucât vicepremierul Dâncu și Violeta Alexandru, ministrul pentru consultare publică și dialog civic, vor să organizeze în următoarea perioadă o serie de consultări publice privind îmbunătățirea legislației în domeniul transparenței, Ziarul Financiar propune astăzi zece măsuri de transparentizare a administrației publice.

1. Generați automat rapoarte privind achizițiile instituțiilor, simplificați căutarea și eliminați restricțiile la interogarea datelor de pe e-licitatie.ro

Sistemul e-licitație.ro, care oferă publicului ocazia de a accesa date despre o parte dintre achizițiile realizate de instituțiile publice, are o interfață greoaie, înghețată la nivelul anilor ’90, care pare special proiectată pentru a descuraja căutarea de date.

Ministerul Comunicațiilor ar trebui să ceară: o actualizare a interfeței, care să simplifice căutarea de date; să elimine sistemul de coduri pe care un utilizator trebuie să le introducă la fiecare interogare a bazei de date pentru a facilita și nu a bloca obținerea de date și analiza acestora; programarea sistemului astfel încât lunar să fie generate rapoarte pentru toate achizițiile realizate de către fiecare instituție.

2. Publicați și sinteze lunare și trimestriale ale datelor despre plățile realizate de fiecare instituție, pentru a facilita identificarea și analiza datelor și impuneți reguli de „design“

Instituțiile și companiile „de stat“ publică în prezent date despre plățile realizate, însă de o manieră de­zordonată, neunitară, astfel că de multe ori obiectivul de a simplifica accesul la date nu este atins.

Radiocom, o companie aflată în subordinea Ministerului Comunicațiilor (MCSI), publică, spre exemplu, un fișier pdf cu plățile realizate în fiecare zi lucrătoare, iar cineva care dorește să analizeze ce cheltuieli a realizat compania în 2015 ar trebui să descarce unul câte unul cele câteva sute de fișiere și apoi să găsească o modalitate de a centraliza datele.

Poșta Română, companie aflată de asemenea în subordinea MCSI, are în principiu aceeași abordare – un fișier pentru fiecare zi lucrătoare. Doar că în 2015, aparent Poșta a făcut plăți doar în perioada 1- 27 iulie și 2-30 decembrie, pentru că pentru restul anului nu există date. Ministerul Comunicațiilor a publicat o vreme date despre plăți la nivel de lună, apoi a trecut la publicarea de date doar pentru zilele în care a realizat plăți.

Acest stil de lucru împiedică obținerea unui răspuns rapid la în­trebări simple, cum ar fi: cât a plătit Ministerul Comunicațiilor pe men­ținerea online a inutilului site e-romania (portaleromania.ro) ? Sau cât cheltuie Radiocom pe închirierea de stâlpi sau achiziția de carburanți și de la cine?

O sinteză lunară, trimestrială și apoi la nivel de semestru și de an a plăților ar permite analiza datelor și descoperirea eventualelor anomalii.

3. Inserția linkurilor către proiectele de lege la fiecare ședință de guvern

Guvernul face în fiecare miercuri ședință de guvern, iar lista de proiecte este transmisă către presă fără să aibă vreo trimitere la proiectele de lege despre care s-a discutat. Inserarea linkurilor către aceste proiecte în documentele care sintetizează temele discutate în ședințele de guvern este esențială pentru accesul facil la informații al celor interesați și pentru transparentizare. Aceasta în situația în care aceste proiecte există undeva publicate, pe vreun site al unui minister, pentru că de multe ori aceste proiecte sunt documente interne până la ora aprobării în guvern.

4. Publicarea tuturor beneficiilor care vin „la pachet“ cu funcția publică

Cine sunt demnitarii, funcționarii sau ceilalți angajați de la stat care primesc în pachetul de beneficii casă, mașină, mașină cu șofer, telefon de serviciu, laptop sau sporuri pentru vestimentație? Mulți bugetari au vorbit, de-a lungul timpului, de salariile foarte mici de la stat prin comparație cu mediul privat, însă puțini fac declarații referitoare la pachetul salarial complet care conține și beneficiile și sporurile de pe lângă salariul de bază. Un prim pas ar fi „listarea“ tututor beneficiilor pe care le primesc angajații de la stat pe lângă salariul de bază, pentru fiecare funcție în parte din fiecare instituție.

5.  Analiza parcului de mașini al statului și a achizițiilor acestora

Pentru ce funcții se primește mașină de serviciu, câte mașini și ce tipuri de mașini există în prezent în patrimoniul statului, cât sunt de vechi și ce instituție a achiziționat cele mai multe mașini și la ce preț – acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care guvernul Cioloș ar trebui să răspundă pentru a aduce clarificări într-una dintre cele mai necunoscute arii din administrația locală și centrală.

 Citiți mai multe pe www.zf.ro