ZF Gen Z, un proiect ZF susținut de Banca Transilvania. De la tineri pentru tineri: „Mă feresc de acei guru care îți spun ce să faci, cum și ce să cumperi. Cum să respecți regula 50-30-20 când ai salariul minim și nevoile poate depășesc 100%“?

♦ Cristian Tămîrși, un tânăr de 25 de ani absolvent de ASE și angajat într-o corporație, s-a lovit, la rândul său, de „greutatea“ termenilor din domeniul investițiilor și a învățat treptat cum funcționează fiecare tip de investiție ♦ Tânărul spune că a fost mereu atras de domeniul economic și că i-au plăcut banii, așa că s-a angajat încă din timpul facultății, iar de la 18 ani a început să investească la bursă.

Depozite, randamente, acți­uni, obligațiuni. Toți acești termeni pot părea foarte complicați, iar cărțile, ChatGPT sau alte surse din online poate că nu te lămuresc întot­deauna ce înseamnă fiecare noțiune legată de investiții.

Cristian Tămîrși, un tânăr de 25 de ani, s-a lovit, la rândul său, de „greutatea“ ter­menilor din domeniul investițiilor și a învățat treptat cum funcționează fiecare tip de investiție. Dar cum a început parcursul său în lumea investițiilor și cum vede el bursa?

„Bursa nu-i făcută să te îmbogățești peste noapte. Și dacă o tratezi ca pe un cazinou, chiar va fi un cazinou. Poate câștigi o dată, de două ori, dar la final vei ieși pe minus, pentru că așa se întâmplă. E mult mai sustenabil să-ți construiești treptat, adică lună de lună, an de an, un portofoliu, să te mulțumești cu un randament rezona­bil, dar fără să-ți riști toți banii. Așa ai șanse mai mari ca, pe termen lung, să ajungi la libertatea financiară decât cu un câștig peste noapte, care e foarte improbabil“, a detaliat Cristian Tămîrși în cadrul ZF Gen Z, cel mai recent proiect video al Ziarului Financiar, susținut de Banca Transilvania.

El a absolvit Facultatea de finanțe-bănci din cadrul ASE, unde a urmat atât licența, cât și masterul. Tânărul spune că a fost mereu atras de domeniul economic și că i-au plăcut banii. S-a angajat încă din timpul facultății, în prezent este analist financiar la o corporație, iar de la 18 ani a început să investească la bursă.

Dar gândul de a-și pune banii la treabă a apărut cu mult înainte.

„Aveam 11-12 ani și mi-am dat seama că, de la o lună la alta, leii valorează mai puțin în raport cu alte monede. Am decis să schimb banii pe care îi aveam strânși de la familie. La bursă am investit prima dată 500 de lei, la 18 ani. Nu voiam să mă îmbo­gățesc, ci voiam să învăț“, povestește el.

Cristian a învățat despre investiții prin studiu individual, a pus întrebări oamenilor care știau mai multe decât el și a încercat să învețe și din greșelile altora. El este de părere că e „mai ieftin“ să înveți din greșe­lile pe care le observi la alte persoane decât să înveți din propriile greșeli.

Tot ce a citit, auzit sau acumulat la nivel de informație, spune acesta, a trecut și prin filtrul propriu. „Încerc să mă feresc de acei guru care îți spun ce să faci, cum să faci sau ce să cumperi. Dacă ceva pare prea bun ca să fie adevărat, probabil nu e“, subliniază tânărul.

Înainte de a face orice investiție, primul pas este să știi cum să îți gestionezi bugetul, iar la 20-25 de ani nu e întotdeauna un lucru ușor, pentru că, de cele mai multe ori, teoria nu se poate aplica atunci când ai salariul minim. Iar acesta este cazul multor tineri aflați la început de carieră. Cristian spune că și în cazul său regula clasică „50-30-20“ nu s-a putut aplica de fiecare dată.

„Mi se pare foarte greu să respecți această regulă. Dacă ai salariul minim, ne­voile poate depășesc 100%. Cred că regula, în cazul meu, variază. Au fost perioade când am respectat-o și perioade când am pus deoparte doar 30%“, afirmă el.

Astăzi, portofoliul său de investiții cuprinde depozite la vedere, titluri de stat românești și americane, ETF-uri, acțiuni, mărfuri precum petrol, aur și argint. Cristian spune că are și câteva acțiuni mai riscante, dar aici mizează strict pe banii pe care își permite să îi piardă.

Tânărul asociază investițiile cu o piramidă. În vârf se află cele care au cel mai mare grad de risc pentru el, iar la bază, cele pe care el le consideră „safe“.

Cum arată piramida investițiilor, în funcție de riscul lor pentru Cristian Tămîrși și cum explică el pentru alți tineri din gen Z fiecare tip de investiție în parte?

1. Depozitele la termen și la vedere. La depozitele la termen, duci bani la bancă – practic, o împrumuți -, iar banca îți promite că îți va da o sumă la care se aplică o dobândă. Dacă tu „împrumuți“ banca cu 100 de lei, peste un an, de exemplu, dacă nu scoți acei bani din depozit, vei avea acei 100 de lei plus alți 5 lei. Dacă retragi banii mai devreme, pierzi acea dobândă și poți avea o penalizare. La depozitele la vedere, în loc să ai o înțelegere cu banca prin care tu vei ține banii acolo un an, îți pui banii într-un cont separat de contul tău curent și primești dobândă în funcție de negociere. Banii se capitalizează zi de zi, la o dobândă mai mică, dar ai libertate mai mare. îi poți retrage când vrei.

2. Titluri de stat. Sunt ca un fel de depozit, doar că, în loc să împrumuți banca, împrumuți statul. Practic, în loc să te duci la bancă cu 100 de lei și să-ți dea banca 105 lei, faci asta cu statul și, de obicei, el îți oferă o dobândă mai mare. Se numește cupon. La bancă ai însă partea de simplitate: te duci la bancă sau faci totul direct din aplicație. La titlurile de stat, încă nu e totul atât de facil. Ele se pot lua inclusiv de la bancă sau chiar de pe ghiseul.ro.

3. Obligațiuni. Ele implică risc, în funcție de companii. Sunt obligațiuni care sunt sigure, dar și obligațiuni junk. Cum traducem termenul de „obligațiune“? E ca și cum vine o companie care decide să nu se împrumute de la bancă sau din alte surse, ci să emită obligațiuni, adică, practic, să ceară oamenilor să vină cu bani, iar respectiva companie le promite o dobândă. Tu vii cu o sumă, de exemplu, 100 de lei, iar la data scadentă pentru obligațiunea respectivă vei primi 120 de lei. Când randamentul promis e mare, și riscul e pe măsură. E foarte important ca acea companie să fie de încredere.

4. Fonduri mutuale și ETF-uri. Fondurile mutuale funcționează astfel: sunt mai mulți bani care vin dinspre oamenii care vor să investească anumite sume. Prin fondurile mutuale, banii tăi sunt investiți de un specialist. Tu plătești un comision, iar expertul din spatele fondului mutual va investi banii tăi și ai altor oameni, în funcție de profilul de risc, pe bursă. Printr-un ETF, investești într-un „coș“ mai mare de companii, nu într-una singură. Tu cumperi, practic, un ETF și așa ajungi să investești în mai multe companii. ETF-urile te ajută să îți diversifici riscul și sunt o idee bună dacă vrei să îți ții banii pe termen mai lung.

5. Acțiuni. Ele au un risc mai ridicat, dar și un potențial randament ridicat. Când cumperi acțiuni la o companie listată la bursă, tu devii acționar la acea companie și cumperi o parte din ea. Prin urmare, poți să câștigi sau poți să pierzi, în funcție de cum evoluează compania aceea. E foarte important să ai cunoștințe mai aprofundate în cazul acțiunilor. Totodată, înveți și atunci când pierzi. Ajungi să te cunoști pe tine, să vezi cum reacționezi când scade acțiunea X și se instalează emoția și panica. Dacă știi că poți să duci riscul și ai cunoștințele necesare, poți începe să iei și acțiuni.