Zece persoane despre care se presupune că falsificau acte de identitate în Republica Moldova, arestate
Zece persoane, bănuite că falsificau, pe teritoriul Republicii Moldova, documente de identitate în schimbul sumei de 3.000 de euro, din care se achita un avans de 1.000 de euro, diferența fiind dată la predarea actelor, au fost arestate de Tribunalul București.
Judecătorii au dispus ca Nicu Rus, Sicu-Gelu Gliga, Emil Breban, Adrian-Mircea Pop, Radu Bela, Zsolt Robert Gyongy, Ioan Sergiu Bilț, Cristian-Ionuț Bot, Alexandru Robert Șanta și Serghei Leontii să petreacă următoarele 30 de zile în arest. Decizia poate fi contestată de cele zece persoane.
Potrivit procurorilor, Nicu Rus este liderul grupării, la care au aderat si ceilalți inculpați. Grupul organizat acționa de mai mult timp, desfășurând activități infracționale conectate interjudețean și transfrontalier, coordonate pentru a falsifica documente de identitate, respectiv cărți de identitate, permise de conducere și pașapoarte, la solicitarea persoanelor interesate, contra unor sume de bani.
“Infracțiunile de falsificare a documentelor erau săvârșite pe teritoriul Republicii Moldova, aceste înscrisuri fiind obținute de către persoane interesate contra cost. Metoda contrafacerii consta în utilizarea elementelor reale de identificare (data nașterii, cod numeric personal) aparținând unor titulari de documente valide de identitate, activități urmate de întocmirea documentelor falsificate, prin substituirea fotografiilor titularilor cu cele ale persoanelor interesate să le obțină”, conform Parchetului de pe lângă instanța supremă.
Sumele percepute pentru această operațiune se ridicau la 3.000 de euro, din care se achita un avans în cuantum de 1.000 de euro, diferența fiind dată la momentul predării setului complet de documente, cum ar fi cărți de identitate, permise auto sau pașapoarte.
Membrii grupării identificau, în primă fază, persoane interesate să obțină documente falsificate și preluau de la acestea a fotografiilor în format electronic și unele date antropologice necesare contrafacerii documentelor (vârsta, înălțimea, culoarea ochilor), direct sau prin prin Internet, respectiv prin intermediul unor adrese de e-mail.
Ulterior, avea loc procurarea de documente valide necesare contrafacerii (pierdute, sustrase anterior sau anulate), precum și a unor cerneluri speciale sau alte materiale necesare contrafacerii, respectiv “firicele și păduchei”- elemente de siguranță – utilizate de către instituții de stat pentru imprimarea documentelor de identitate – în vederea vânzării sau transmiterii lor spre Republica Moldova, cumpărării sau preluării acestora și introducerii lor în circuitul infracțional de falsificare, de către membrii care acționează pe teritoriul statui.
Mai apoi urma transportarea documentelor valide colectate din România spre Republica Moldova, prin intermediul unor conducători auto angajați ai unor firme care derulează frecvent activități de transport persoane pe itinerariul Cluj Napoca – Chișinău.
Procurorii susțin că pasul imediat următor al grupării era transferarea electronică a fotografiilor solicitanților și a celorlalte date necesare contrafacerii, prin Internet, din România ori din alte state, în Republica Moldova.
“Falsificarea propriu-zisă a documentelor, operațiune realizată în Republica Moldova, de către mai multe persoane, conectate la grupul infracțional prin intermediul unui bărbat rezident în același stat, cunoscut sub numele de Dorin care are rolul de a prelua documente valide (de la transportatori) și fotografiile (transmise electronic) și de a le preda la rândul său către falsificatori, în vederea introducerii lor în circuitele de falsificare (alterare sau plăsmuire, funcție de situație)”, descriu anchetatorii drept etapa ulterioară parcursă de membrii grupului infracțional.
Mai apoi, actele false erau transportate din Republica Moldova spre România, prin intermediul acelorași șoferi și erau predate beneficiarilor finali. Persoanele care dădeau aceste acte false asigurau beneficiarul final că documentele contrafăcute sunt de o bună calitate, că acestea conțin date reale de stare civilă, respectiv CNP, domiciliu și numele și prenumele, lăsându-le astfel impresia că au influență asupra unor funcționari competenți pentru a-i determina să îndeplinească acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv de a le furniza aceste date reale de stare civilă și materiale originale, necesare confecționării acestor documente.
“Modul de operare al inculpaților denotă specializare și o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze identificarea și tragerea la răspundere penală”, au stablit procurorii Parchetului instanței supreme.
În acest dosar, procurorii au făcut mai multe percheziții, vineri, în Maramureș, Galați, Satu Mare și Cluj, în urma cărora au fost identificate și ridicate o serie de obiecte, precum: formulare și înscrisuri referitoare la transferuri bani, înscrisuri olografe reprezentând mai multe persoane și seriile cărților de identitate ale acestora, pașapoarte turistice, suporturi optice, terminal mobil, cerneluri speciale, folii de plastic pentru laminare, chinegrame, imprimante și scannere performante, laminatoare, lampa UV.