Zece moduri în care coronavirusul a schimbat economia mondială pentru totdeauna

Șocuri economice de dimensiunea pandemiei de coronavirus din 2020 se produc odată la câteva generații, aducând cu ele schimbări permanente și cu implicații vaste, scrie Bloomberg.

Economia mondială este pe drumul către recuperare, iar vaccinurile ar trebui să accelereze acest proces în 2021. Însă alte efecte generate de Covid-19 vor modela creșterea economică ani la rând de-acum încolo.

Unele se pot deja întrezări. Preluarea locurior de muncă din fabrici și servicii de către roboți va avansa. Inegalitatea dintre și din interiorul țărilor va spori. Guvernele vor juc un rol mai mare în viețile cetăenilor, cheltuind și deținând mai mulți bani. Iată unele dintre transformările care se configurează.

Rol sporit al statului

Contractul dintre societate și stat a fost rescris din mers. Monitorizarea de către autorități a circulației oamenilor și plata de către acestea a salariilor lor când angajatorii nu mai pot face acest lucru a devenit ceva obișnuit.

Pentru a plăti pentru astfel de intervenții, guvernele lumii au atins deficite bugetare de până la 11.000 mld $ în acest an. Se dezbate deja cât mai pot continua astfel de cheltuieli și când contribuabilii vor fi nevoiți să suporte costurile.

Pe termen lung, pozițiile privitoare la datoriile publice se schimbă, noul consens fiind că guvernele mai au spațiu pentru a cheltui într-o lume caracterizată de o inflație scăzută și ar trebui să folosească politica fiscală într-o manieră mai activă.

Costuri de finanțare și mai scăzute

Băncile centrale au reînceput să tipărească bani; dobânzile au atins noi minime. Bancherii centrali au accelerat politicile de QE, extinzându-le pentru a include și datorii guvernamentale. Toate aceste interveneții au generat unele dintre cele mai relaxate condiții financiare din istorie. Însă politicile băncilor centrale vor fi greu de inversat.

Iar istoria arată că pandemiile țin dobânzile la un nivel scăzut pentru o perioadă mai lungă de timp, potrivit unui studiu recent.

Datorii și zombie

Guvernele au creditat companiile aflate în dificultate, nivelul datoriilor corporate urcând puternic la nivelul lumii dezvoltate. Potrivit Băncii Reglementelor Internaționale, companiile non-financiare au împrumutat o sumă netă de 3.360 mld $ în prima jumătate a anului 2020. Astfel au fost create condițiile unei “crize majore de solvabilitate a companiilor”, revelă un nou raport.

Unii văd de asemenea pericol în oferire unui sprijin pre mare companiilor, fără prea multă discriminare, spunând că aceasta este rețeta perfectă pentru crearea de companii zombie, care vor face economia mai puțin productivă.

Discrepanțe majore

Țările sărace nu dispun de resursele necesare pentru protejarea locurilor de muncă, sau a investi în vaccinuri, după cum au făcut-o țările mai bogate, urmând să fie obligate să-și strângă cureaua mai devreme, riscând în caz contrar să se confrunte cu crize monetare sau retrageri masive de capital.

Redresare sub formă de K

Joburile mai slab plătite din servicii, unde există un contact mai direct cu clienții, au tins să dispară primele odată cu lockdown-urile. Iar piețele financiare, unde activele sunt majoritar deținute de cei bogați, și-au revenit mult mai rapid decât piețele locurilor de muncă. Rezultatul este o “redresare sub formă de K”. Virusul a accentuat diferențele de venit sau avuție în funcție de clasă, rasă și sex.

Ascensiunea roboților

Coronavirusul a generat noi temeri privind contactul fizic, iar o soluție este înlocuirea oamenilor cu roboți. Cercetările arată că automatizarea accelerează adesea într-o recesiune. Inovațiile accelerate de pandemie vor spori productivitatea economiilor, însă acestea vor însemna de asemenea că atunci când va fi sigur să se revină la muncă, unele joburi nu vor mai exista.

Munca la distanță

Mai sus pe scara veniturilor, munca de la distanță a devenit norma. Multe companii le-au transmis angajaților să lucreze în continuare de-acasă în 2021, iar unele au semnalat că vor permanentiza munca flexibilă.

Turismul blocat

Unele tipuri de călătorii au fost aproape blocate. Turismul mondial a înregistrat o scădere de 72% până în octombrie. McKinsey arată că un sfert din călătoriile de business ar putea dispărea pentru totdeauna.

Cu vacanțele date peste cap și evenimente ca festivaluri și concerte anulate, tendința consumatorilor de a pune accent pe experiențe în detrimentul bunurilor a fost întreruptă. Iar când activitățile vor fi reluate, unele ar putea să nu mai fie la fel.

O globalizare diferită

Când fabricile chineze s-au închis la începutul pandemiei, unde de șoc au fost resimțite la nivelul lanțurilor de aprovizionare din întreaga lume, iar companiile și guvernele au fost nevoite să-și reanalizeze dependența de China. S-a produs o ajustare a globalizării, fără ca aceasta să aibă de suferit.

Accent sporit pe “înverzire”

Înainte de pandemie, activiștii de mediu în principal erau cei care dezbăteau teorii cum ar fi “vârful cererii de petrol”, însă când avioanele au rămas la sol și oamenii în case, chiar și companii petroliere majore a BP au resimțit o amenințare reală din partea atenției sporite acordate climatului.