Home Actualitate Wizz Air, cu 16 milioane de pasageri, 50...
Actualitate

Wizz Air, cu 16 milioane de pasageri, 50% cotă de piață și peste jumătate de miliard de euro venituri din România, ocolește orice raportare financiară locală din 2022 încoace și funcționează ca sucursală, fără sediu fiscal

În lupta împotriva evaziunii fiscale, guvernul Bolojan spune că orice operator aerian ar trebui să aibă un sediu fiscal în România pentru a plăti taxe și impozite. Sectorul aviației este singurul domeniu în care liderul detașat al pieței, Wizz Air, cu o cotă de peste 50% din piață, nu raportează rezultate financiare în România.

Wizz Air, cu 16 milioane de pasageri, 50% cotă de piață și peste jumătate de miliard de euro venituri din România, ocolește orice raportare financiară locală din 2022 încoace și funcționează ca sucursală, fără sediu fiscal
Wizz Air, cu 16 milioane de pasageri, 50% cotă de piață și peste jumătate de miliard de euro venituri din România, ocolește orice raportare financiară locală din 2022 încoace și funcționează ca sucursală, fără sediu fiscal · Foto: Business Magazin

♦ Transportul aerian este singurul sector din România în care liderul, cu o cotă de peste 50% din piață, nu plătește taxe și impozite aferente activității derulate pe plan local ♦ Wizz Air declară, în raportul grupului, venituri de 561 mil. euro din activitatea pe plan local, dar nu are o SA sau o SRL în România.

În lupta împotriva evaziunii fiscale, guvernul Bolojan spune că orice operator aerian ar trebui să aibă un sediu fiscal în România pentru a plăti taxe și impozite. Sectorul aviației este singurul domeniu în care liderul detașat al pieței, Wizz Air, cu o cotă de peste 50% din piață, nu raportează rezultate financiare în România.

Datele publice arată că Wizz Air nu a mai depus niciun bilanț financiar în România din anul 2022, când sucursala Wizz Air Hungary avea afaceri zero și pierderi de 251 mil lei, iar sucursala Wizz Air Malta nu avea cifre trecute în bilanț.

Deși nu raportează în România, Wizz Air publică anual în raportul companiei mamă veniturile înregistrate pe piața locală și care în anul fiscal 2024-2025 au fost de 561 mil. euro.

Anul financiar al companiei se încheie în luna martie, de aceea raportul include atât o parte din anul 2024, cât și primul trimestru din 2025.

Luând în calcul veniturile de 561 mil. euro din România, cărora li s-ar aplica taxa de 1% din cifra de afaceri, și o medie de 1.000 de angajați pentru care Wizz Air ar plăti taxe în România, ZF a calculat că doar în ultimul an operatorul aerian ar fi plătit cel puțin 10 mil. euro taxe dacă ar fi avut sediul fiscal în țară.

Legislația europeană le permite însă companiilor aeriene să funcționeze în orice stat din blocul comunitar fără a avea o entitate în fiecare din statele în care sunt prezente.

Ca soluție alternativă la situația în care companiile nu își vor deschide un sediu fiscal în România, guvernul ar putea introduce o taxă fixă pe biletul de avion, fără să fie menționată valoarea acestei taxe. Chiar și cu o taxă de 1 euro per bilet vândut, statul ar putea încasa 16 mil. euro doar din activitatea companiei aeriene Wizz Air, liderul pieței locale de aviație, care esti­mează 16 milioane de pasageri în acest an.

În raportul anual nu este menționat ce profit face Wizz Air din activitatea locală, însă profitul total al grupului a fost de 167 mil. euro, iar profitul realizat în România ar putea să fie de circa 25 mil. euro dacă ne raportăm la cât reprezintă piața locală în veniturile companiei, adică 15%.

ZF a consultat un contabil și a calculat cât ar trebui aproximativ să plătească taxe Wizz Air dacă ar avea enitate în România. Cu venituri de 561 mil. euro și profit de 25 mil. euro, Wizz Air s-ar încadra la impozitul de 1% pe cifra de afaceri și nu la 16% din profit, astfel, ar plăti 5,6 milioane de euro impozit pe cifra de afaceri la bugetul de stat. Impozitul de 16% din profit se plătește în situația în care este mai mare valoarea decât impozitul de 1% pe cifra de afaceri. Acestora li se adaugă și taxele pe salarii, în jur de 5,8 milioane de euro, dacă este luat în calcul salariul mediu din România din 2024 de 5.600 de lei.

Problema taxelor plătite de companiile aeriene a fost recent și un subiect de dispută între Jozsef Varadi, CEO al grupului Wizz Air și compania națională Tarom. Șeful Wizz Air a spus că îi pare rău de românii care trebuie să plătească pentru situația financiară a Tarom. În replică, compania de stat a spus că Wizz Air nu plătește taxe și impozite în România din 2012.

Anul acesta, operatorul ungar se așteaptă la un număr de 16 milioane de pasageri transportați înspre și dinspre aeroporturile locale. Cu astfel de cifre, Wizz Air deține jumătate din piața locală de aviație.

ZF a întrebat de-a lungul timpului reprezentanții Wizz Air dacă au în plan să deschidă o entitate în România, care să reflecte activitatea de pe plan local. În trecut, Jozsef Varadi a declarat pentru ZF că deschiderea unei companii în România face parte din planurile operatorului, însă nu a avut un termen pentru când ar urma să se întâmple acest lucru.

Wizz Air nu are o companie locală prin care să raporteze veniturile încasate pe plan local, la fel cum se întâmplă și în cazul multor altor companii aeriene, astfel că nu plătește taxe și impozite statului român, deși este cel mai mare operator de pe plan local. Legislația europeană permite acest lucru în industria aviatică.

Totuși, Wizz Air are o sucursală pe plan locală, numită Wizz Air Hungary LTD, care funcționează ca un centru de cost, astfel că veniturile încasate din bilete nu sunt înre­gistrate pe această companie, ci direct de compania-mamă. Compania nu și-a mai raportat situația financiară din 2022, când cifra de afaceri a fost zero, însă erau înregistrați 1.000 de angajați. De asemenea, sucursala a avut pierderi de 251 mil. lei, care reprezintă cheltuielile operaționale ale sucursalei. Operatorul aerian mai deține o sucursală, înființată în 2022, numită Wizz Air Malta LTD, unde nu a fost deloc depus vreun bilanț financiar. Astfel, sucursala figurează cu zero cifră de afaceri, profit și angajați.

Dintre țările în care activează, România este a doua țară în care Wizz Air are cotă de piață de peste 50%, după Albania.

Activitatea companiei a crescut semnificativ în ultimii ani și a ajuns să dețină monopolul și după căderea Blue Air din 2022, lăsând loc liber în piață, care a fost ulterior acoperit rapid de Wizz Air.

Pentru anul acesta, compania își propune să adauge 3 milioane de pasageri în plus față de anul trecut, când a transportat 13 milioane de pasageri.

„În acest an, vom transporta un număr estimativ de peste 16 milioane de pasageri spre și dinspre România. Spre și dinspre cele două baze din București, ne așteptăm să transportăm mai mult de 8,3 milioane de pasageri, cu 7,5 milioane la Otopeni și 850.000 la Băneasa“, spune Mauro Peneda, managing director la Wizz Air Malta.

România nu este importantă doar din punctul de vedere al veniturilor generate, dar Wizz Air are cea mai mare bază aeriană din rețeaua grupului ungar în București. Mai mult, peste 20% din personalul Wizz Air este de naționalitate română. Cu toate acestea, compania nu are o entitate pe plan local. În principal, zborurile dinspre și înspre aeroporturile locale sunt operate de compania Wizz Air Malta, parte din grupul ungar Wizz Air. Înainte, zborurile erau operate de Wizz Air Ungaria, acolo unde este și compania mamă a grupului.

Expansiunea companiei nu se oprește însă aici. Recent, Wizz Air a mutat o parte din zborurile de pe Otopeni pe aeroportul din Băneasa, unde opera deja câteva zbo­ruri încă de anul trecut.

Wizz Air a alocat a doua aeronavă bazei de la Aero­portul Băneasa și nouă rute vor fi relocate de pe Otopeni pe Băneasa, cinci dinspre acestea urmând să fie operate exclusiv de pe aeroportul secundar al Capitalei. Mai mult, în toamna acestui an, compania va adăuga șase rute noi de pe aeroportul Otopeni.

„Am anunțat recent redeschiderea bazei noastre de la Suceava și alocarea a două aeronave de ultimă generație din familia Airbus A321neo. Această dezvoltare va susține operațiunile pe un total de 13 rute către șase țări de la Aeroportul Internațional Suceava. Până la finalul acestui an, vom continua extinderea operațiunilor din România prin alocarea de noi aeronave și lansarea de noi rute și de la București Băneasa, Sibiu și Timișoara. În prezent, avem puse la vânzare 204 rute de pe 13 aeroporturi din România, care conectează pasagerii la 75 de destinații din 25 de țări“, mai spune Mauro Peneda.

Recent, compania a anunțat încheierea unui parteneriat cu Romaero, compania controlată de stat, pentru deschiderea unui centru de mentenanță dedicat exclusiv întreținerii aeronavelor Wizz Air, amplasat în incinta unității Romaero, lângă Aeroportul Internațional Băneasa. Prin acest parteneriat, Wizz Air susține că va fi îmbunătățită eficiența operațională și va extinde portofoliul soluțiilor de mentenanță în regiune, ceea ce ar putea duce la minimizarea timpilor de inactivitate.

Compania aeriană va avea până la finalul anului 43 de aeronave în bazele locale, după ce noi aeronave se vor alătura bazelor din Băneasa, Sibiu, Suceava și Timișoara.

Romaero, companie controlată de statul român prin Ministerul Economiei, a avut pierderi de 39 mil. lei în 2023 și o cifră de afaceri de 54 mil. lei. Compania, aflată în insolvență din 2024, are datorii de 823 mil. lei, potrivit datelor Ministerului de Finanțe.​​​

Wizz Air Group este o companie fondată în 2003 de către actualul CEO, József Váradi și de către alte cinci persoane cu experiență în sectorul aerian. în România, compania a început operațiunile în 2007, odată cu intrarea țării în Uniunea Europeană.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună