Windows in scadere

Printre nenumarate stiri legate de scaderea vanzarilor in contextul crizei, mi-a atras atentia una care se refera la cote de piata, deci este oarecum independenta de contextul actual. Conform unui studiu dat publicitatii de Net Applications, pentru prima data in ultimii 15 ani cota de piata a sistemului de operare Windows (toate variantele) a scazut sub pragul de 90%. Desigur, dominatia Windows nu este inca amenintata de niciun rival si se poate presupune ca aceasta cadere la 89,6 procente este accidentala sau poate incorecta. Chiar si asa, vestea ca “exista viata dincolo de Windows” a starnit destule comentarii.
 
Varianta unei scaderi accidentale se bazeaza pe insuccesul versiunii Vista, iar cifrele sunt clare: in vreme ce XP detine 66,32% din totalul instalarilor Windows, Vista abia a reusit sa treaca de 20% la doi ani dupa lansare. Are sens, deci, sa ne gandim ca utilizatorii dezamagiti de Vista asteapta versiunea urmatoare, asa ca lansarea lui Windows 7 (prevazuta pentru 2009) ar putea redresa situatia. Posibil, desi o versiune noua bazata pe aceeasi platforma nu este o garantie a unui succes de proportii, in conditiile in care producatorii de hardware par mai degraba sa se orienteze pe sisteme mai ieftine si mai putin dotate. Problema este insa ca avem de-a face cu o tendinta: Windows scade in mod constant din 2004, cu o medie de 1,7 procente in fiecare an. Iar tendinta este mai importanta decat cifrele absolute, deoarece statisticile care o constata sunt bazate pe aceeasi metodologie. Insuccesul Vista poate explica eventual scaderea mai accentuata din ultimele 12 luni (peste 2%), dar nu trendul general. O alta premiera – care nu poate fi disociata complet de prima – o reprezinta scaderea cotei de piata a browserului Internet Explorer sub 70% (dupa lungi ani de dominare totala, culminand cu cote de peste 95% in 2003-2004). Evident, iarasi e vorba de un trend, care este usor de remarcat in diverse statistici. Si in acest caz, optimistii estimeaza ca IE 8 va redresa situatia, insa cresterea constanta a popularitatii lui Firefox (care a depasit 20% in statisticile de la Net Applications) sugereaza mai degraba contrariul.
 
 Acestea fiind datele, care ar fi posibilele explicatii? E suficient sa privim aceleasi statistici pentru a gasi primul raspuns: succesul lui Apple. Dintr-un competitor care intra in marja de eroare, Mac a reusit sa intre in topurile de vanzari (mai ales la portabile) si, odata cu el, a crescut si ponderea sistemului MacOS X, care a atins 8,87%. E vorba practic de o dublare a cotei de piata din mai 2006 incoace. Firesc, aceeasi evolutie o cunoaste browserul Safari, care atinge 7,13%, diferenta pana la cota Mac-ului fiind explicabila prin patrunderea lui Firefox si in domeniul controlat de Apple. Interesant este ca a scazut procentul detinut de Chrome, ceea ce confirma ipoteza ca Google nu a intentionat sa concureze cu IE si Firefox, ci doar sa traseze niste posibile directii de dezvoltare in domeniu (de pilda compilarea dinamica a codului JavaScript).
 
O observatie interesanta adusa de Vince Vizzaccarro (vicepresedinte la Net Applications) este ca ponderea Windows si IE scade sensibil la sfarsit de saptamana si dupa orele de munca, ceea ce este o indicatie clara ca in zona domestica Mac-urile si Firefox au o raspandire mai mare decat in zona corporatista. Iar cum tendinta ultimilor ani este ca tehnologia utilizata acasa de angajati sa influenteze semnificativ pe cea utilizata in companii (pentru a reduce costurile instruirii), este foarte plauzibil ca evolutiile semnalate de statistici sa se accentueze. Analistul Rob Enderle remarca o tendinta de crestere a utilizarii computerelor de la Apple in zona corporatista, determinata de o alta tendinta a ultimilor ani: migrarea deciziilor de achizitie de la departamentele IT catre zona operationala orientata pe profilul companiei. Fiind mult mai orientati pe costuri decat pe tehnologie, managerii din acest sector au ajuns la concluzia ca, in ciuda preturilor de achizitie piperate, Mac-urile sunt mai rentabile din perspectiva costului total al proprietatii.
 
Interesant este ca Linux – desi in crestere – nu atinge inca un procent, explicatia fiind probabil ca cele 40.000 de situri web monitorizate de Net Applications atrag mai ales americani, mai conservatori decat europenii in privinta solutiilor open source. Oricum, se pare ca pe termen mediu “monocultura” software va lasa loc unei diversitati mai largi, din care nu vom avea decat de castigat.