Wearables, mai mult decât ceasuri și brățări

Gadgeturile moderne promit să ne ajute să fim mai sănătoși, să ne ofere o nouă metodă de distracție, să ne organizăm mai bine, să navigăm mai ușor și mai eficient. Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015. Vânzările de produse wearable vor genera venituri de 28,7 miliarde de dolari anul acesta, din care 11,5 miliarde de dolari ar urma să fie vânzările de ceasuri inteligente. Iar previziunile de creștere pe termen mediu arată că valoarea pieței va crește de trei până la cinci ori. Însă “wearables”, adică dispozitivele portabile, sunt mai mult decât brățări sau ceasuri, iar câteva exemple semnalate în acest articol, inclusiv produse realizate de de români, demonstrează asta.

Chiar de la cele mai rudimentare tipuri de dispozitive wearables, scopul lor principal a fost să aducă utilizatorului un plus de informație și, astfel, ajutor. Atunci când vă gândiți la wearables probabil că vă apare în minte o imagine cu un smartwatch sau o brățară de fitness. Însă aceste obiecte pe care le purtăm sunt printre noi de mai mult timp decât am fi tentați să ghicim. Gândiți-vă doar ce beneficii au adus ochelarii: nu numai că au ajutat oamenii să vadă mai bine, ci au avut un rol însemnat în reducerea analfabetismului. Un alt obiect pe care oamenii îl poartă zilnic de ani de zile este bătrânul ceas. Chiar și primul gadget wearable dotat cu un computer a fost realizat pentru a veni în ajutorul omului, chiar dacă nu neapărat în scopuri nobile. În anii ’60 Ed Thorpe și Claude Shannon au inventat un calculator cât un pachet de țigări ce încăpea într-un pantof, care a fost creat special pentru a prezice numerele câștigătoare la ruletă. Iar Steve Mann este cel care a dezvoltat, în anii ’80 și ’90, mai multe versiuni ale unui prototip de cască inteligentă (headset).

Avansurile recente în domeniul telecomunicațiilor, senzorilor, microcipurilor, au deschis noi drumuri și oportunități pentru tehnologia wearable. În trecut, senzorii nu funcționau foarte bine și ofereau date inexacte, însă acum circuitele mici, transmisiile wireless și senzorii pot fi integrați cu ușurință în tot felul de gadgeturi. Conform definiției, un obiect wearable este o colecție de componente care monitorizează stimuli interni sau externi și care se poartă pe corp.

Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015. Vânzările de produse wearable vor genera venituri de 28,7 miliarde de dolari anul acesta; doar ceasurile inteligente promit vânzări de 11,5 miliarde de dolari. „Din 2015 până în 2017, rata de adopție a smartwatch-urilor va crește foarte mult datorită Apple, care a popularizat acest gadget. De asemenea, ceasurile inteligente vor avea cel mai mare potențial de venituri dintre toate produsele wearable. În 2019 vor genera 17,5 miliarde de dolari“, apreiază Angela McIntyre, director de cercetare al Gartner. „Ceasurile inteligente sunt vedetele acestui an, iar popularitatea lor crește uimitor în România, urmând tendința de la nivel european. Pe fondul evoluției din ultima perioadă, până la finele lui 2016 mă aștept să se dubleze numărul smartwatch‑urilor vândute de noi“, spune Tudor Țiboc, fondator și general manager al retailerului QuickMobile.

VEDETELE DOMENIULUI

O altă companie de cercetare de piață, Yole Development, preconizează că valoarea pieței globale de wearables va crește de la 22 miliarde de dolari în 2015 la nu mai puțin de 90 de miliarde de dolari în 2020, cu o creștere anuală de 35%. Compania se așteaptă ca peste 134 de milioane de ceasuri să se vândă până în 2020 și 1,3 milioane de seturi VR/AR (realitate virtuală și agumentată) până în 2018.

Și segmentul de fitness – care include brățări, ceasuri sport etc. – va crește susținut de programele de wellness din SUA, se arată în raportul Gartner. Vânzările de brățări au crescut în același ritm ca și ceasurile, dar vor fi depășite de smartwatch-uri datorită numărului mai mare de funcții și interfeței mai ușor de utilizat. Cu toate acestea, producătorii de brățări caută să includă funcții precum plata mobilă, accesul în anumite zone etc. Pe de altă parte, Juniper Research vede produsele purtabile destinate segmentului de fitness dominând încă cel puțin trei ani piața. Abia în 2019 vânzările de smartwatch-uri (130 milioane de unități) le vor depăși pe cele ale brățărilor (110 milioane de unități). Acest lucru se datorează faptului că brățările au încorporate funcții precum cele ale smartwatch‑urilor (notificări, primire telefoane), dar la un preț mai redus.

Mai mult, Juniper Research vede că aceste dispozitive purtabile vor deveni parte din regimurile de antrenamente ale sportivilor profesioniști. Cât despre gadgeturile pentru sistemul de sănătate, firma de cercetare este de părere că au un potențial mare de creștere, dar prețul ridicat al acestor dispozitive și dependența de smartphone-uri le vor stopa adoptarea integrală de către sistemele de sănătate. După revoluția smartphone-ului, primul val de produse de acest gen au fost brățările de fitness care monitorizează și adună date despre purtător, iar primele produse de acest fel au apărut în urmă cu 8-9 ani, prin produsele celor de la Jawbone sau FitBit. De fapt, majoritatea senzorilor incluși într-un smartphone acum se află și în ceasurile inteligente. „Urmând trendul telefoanelor mobile, scăderea costurilor de producție, miniaturizarea, ar trebui să ajute ca aceste produse să devină tot mai populare. Noi credem că piața wearable va exploda și va urma exemplul telefoanelor mobile“, este de părere Nick Hunn, CEO al WiFore Consulting, firmă de consultanță.