Vrei să îți faci un business? Cu ce francize ai putea să începi

Mulți dintre ei, antreprenorii care și-au spus poveștile în cadrul proiectului Afaceri de la zero, derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania, au bătut deja palma cu primii francizați, în vreme ce alții și-au anunțat planurile și încă tatonează această variantă de expansiune. Cert este însă că și noile generații de antreprenori visează la rețele naționale – uneori chiar internaționale – care să poarte numele primului lor vis.

Mai jos regăsiți câteva dintre afacerile care au ales modelul dezvoltării prin franciză. Puteți citi poveștile lor integrale pe platforma ZF Afaceri de la zero.

1. L’Amande – Desserts sans gluten (București)

Daniela Alecse a lucrat 18 ani în industria asigurărilor de viață, iar în urmă cu aproape șapte ani a descoperit că are intoleranță la gluten și a fost nevoită să-și schimbe regimul alimentar. Impulsionată de propria experiență, ea a deschis, în 2016, L’Amande – Desserts sans gluten, o cofetărie specializată în produse fără gluten.

A început cu eclere, amandine și câteva sortimente de fursecuri și a ajuns, între timp, la peste 20 de tipuri de prăjituri, împărțite în două categorii – fără gluten și fără lactoză.

Pentru a se dezvolta mai departe, Daniela Alecse a ales să francizeze businessul L’Amande și să-l ducă astfel și în alte orașe din țară. Deși știe că asta presupune să se desprindă de laborator, în care petrece cea mai mare parte a timpului, a ales această variantă pentru dezvoltare.

„Printre avantajele francizei, sunt accesul la o gamă variată de produse și rețete – prăjituri, patiserie, brutărie, totul fără gluten; training inițial și ongoing – primești tot suportul și know-how-ul din partea francizorului atât înainte de lansare, cât și pe durata contractuală, acces la rețeaua de furnizori”, se arată pe site-ul afacerii.

În București, cofetăria L’Amande este situată pe strada Lânăriei, în zona Tineretului, un loc pe care Daniela Alecse l-a găsit întâmplător, când o ducea pe fiica ei la cursuri de engleză.

2. Bear King (Târgu Mureș)

Vlad Mihail și Darius Lumperdean au început în 2018 să se gândească la conceptul unui restaurant specializat în wurstgeri, pe care l-au deschis în octombrie 2019 la Târgu Mureș. Wurstgerii, cârnați specifici Germaniei și Austriei, sunt aduși din Austria, chiflele sunt produse local, iar berea comercializată este produsă local sau adusă din Germania.

Pentru a duce mai departe povestea Bear King și pentru a-și consolida poziția în piață, cei doi antreprenori vor să se extindă atât cu spații proprii, cât și prin francizarea conceptului, astfel încât să acopere mai multe regiuni ale țării.

3. Bikkla (Lacul Roșu, jud. Harghita)

Aaron Balazs, originar din Gheorgheni, județul Harghita, se gândea la începutul anului 2018 să se mute definitiv în Austria împreună cu soția sa, însă la jumătatea aceluiași an „s-a trezit” în mijlocul dezvoltării unei idei de business. Așa că a pus pe roate brandul Bikkla, un centru de închiriere biciclete electrice.

Cu doi ani de experiență în spate, businessul a crescut cu pași mici. În prezent, sunt disponibile 20 de biciclete electrice în centrul de la Lacul Roșu, iar planul antreprenorului este ca, în câțiva ani să vândă 120 de biciclete electrice sub brandul Bikkla.

Și acesta nu este singurul plan, deoarece el se gândește să dezvolte o franciză, în parteneriat cu un alt antreprenor, Szakacs Botond, care deține Eco Tiny House, un business ce produce căsuțe ecologice. Împreună, cei doi vor să creeze o franciză la cheie cu căsuțe pe roți în care să se afle biciclete electrice. În vara acestui an, Aaron Balazs spunea că au primit primele cereri de francizare din Ungaria și Suedia.

Costurile unei francize s-ar putea situa între 12.000 de euro și 40.000 de euro, în funcție de modelul ales. Bikkla dezvoltă și o soluție IT, o platformă complexă care să poată fi utilizată în momentul acordării francizei. Termenul de livrare al francizei la cheie este de 90 de zile.

4. Captain Bean (Cluj-Napoca)

Bogdan Pandea s-a pregătit în facultate să devină contabil, însă un curs de antreprenoriat pentru tineri i-a schimbat traseul profesional, iar în 2014 a pornit de la zero la Cluj-Napoca dezvoltarea unui lanț de cafenele sub brandul Captain Bean.

În primăvara acestui an, rețeaua Captain Bean număra opt locații proprii și una în franciză, antreprenorul având planuri ambițioase de extindere. Taxa de franciză pentru Captain Bean este de 5.000 de euro, sumă care include training, sprijin, design, tot
know-how-ul echipei de dezvoltare, iar echipamentele sunt achiziționate de francizori. Prima franciză a fost deschisă alături de doi tineri din Cluj. Cu acest concept, Bogdan Pandrea se gândește să ajungă în orașele mari din România, printre care și București.

Captain Bean pune la dispoziție peste 25 de produse, un sistem bine pus la punct de furnizori, proiectarea și designul viitoarei cafenele, strategii pentru creșterea vânzărilor și fidelizarea clienților, iar antreprenorul se bucură de avantajul de a nu construi o afacere de la zero, având posibilitatea de a-și recupera investiția într-un interval cuprins între 6 și 24 de luni de la deschidere, se arată pe site-ul Captain Bean.

„Franciza e cea mai frumoasă facultate practică din business. Văd 50 de francize în țară, dar și în străinătate”, spunea antreprenorul la începutul anului 2020.

5. Ceramic Cafe (Cluj-Napoca și București)

Corina Ilea a revenit în România în 2016, după ce locuise vreme de zece ani în Canada. S-a stabilit la Cluj-Napoca și acolo a deschis prima cafenea Ceramic Cafe, un concept de local unde cei care vin își pot alege un obiect din ceramică pe care îl pot picta după propriile dorințe.

Clienții au de ales dintr-o gamă de 30-40 de produse, de la căni și boluri la vaze, farfurii sau vase pentru mâncarea animalelor de companie. Ei le găsesc în forma lor brută, albe, și au posibilitatea de a le decora făcând apel la creativitate.

La începutul acestui an, planul Corinei Ilea să ducă Ceramic Cafe și în Timișoara și, treptat, să multiplice conceptul și în alte mari orașe din România. Anul trecut primise propuneri să deschidă francize chiar și în Germania și Austria. Pandemia a mai temperat însă proiectele, iar acum fondatoarea Ceramic Cafe se concentrează doar pe cele două spații deja deschise, însă nu a renunțat la planul de a se extinde, chiar și în sistem de franciză.

Un model testat și de alții

Piața românească de francize s-a dezvoltat constant în ultimii ani, atât prin concepte create local, cât și prin branduri internaționale. În 2019, piața a ajuns la 3,6 miliarde de euro și un total de 450 de concepte. Comparativ cu țările vestice însă, România este în continuare o piață mică, ceea ce face ca și potențialul de creștere să fie foarte mare, cu atât mai mult cu cât sunt domenii care au început să atragă atenția antreprenorilor abia în ultimii ani. Printre acestea, se regăsesc educația sau zona de înfrumusețare.

6. Coffee Bike (București)

În cazul afacerii lui Adrian Bîlă, conceptul de franciză funcționează în sens invers față de ceilalți antreprenori, el însuși fiind francizat pentru businessul Coffee Bike, o cafenea mobilă pe care a descoperit-o în Germania și pe care a adus-o pe piața locală în 2015. A ajuns astfel la 14 uni­tăți în România, două în proprietate și 12 date mai departe în sistem de franciză.

Coffee Bike înseamnă, concret, o cafenea mobilă pe trei roți, care își desfășoară activitatea într-o suprafață de șase metri pătrați. Adrian Bîlă a acordat prima franciză la un an de la lansarea afacerii în România, mai exact în iulie 2016, și în același an a ajuns la patru francizați pentru o perioadă de patru ani, ei alegând ulterior să prelungească contractele. Francizații au libertatea de a-și stabili prețul produselor. O cafea costă așadar între 8 și 12 lei.

Franciza este oferită în două moduri: fie este cumpărată direct cafeneaua pe roți cu 21.000 de euro, fie este închiriată bicicleta și atunci costul este de 11.000 de euro.

7. Glazurai (Iași)

Glazurai este „fratele mai mic” al rețelei de magazine cu deserturi tradiționale Cuptorul Moldovencei din Iași, deținute de familia Hrițcu. După ce au dezvoltat un lanț cu șase magazine cu acest specific, Nicoleta și Radu Hrițcu au gândit un concept special pentru a putea fi francizat, deoarece primiseră multe astfel de solicitări.

Așa a apărut Glazurai, un brand de magazine unde tot dulciurile se află în rolul principal, acolo fiind însă ambalate și vândute diferit, sub formă de cadouri.

Pe lângă cele două branduri – Cuptorul Moldovencei și Glazurai – familia Hrițcu spunea, la finalul anului trecut, că lucrează la un nou concept pe piața de patiserie, de asemenea francizabil. Ce va fi diferit acolo este rețeta de plăcintă, altfel decât la Cuptorul Moldovencei.

8. Sat pentru oraș (Gherla, jud. Cluj)

Sorin Coroi împreună cu soția sa, Anamaria, au lucrat 13 ani în Germania ca ingineri, iar în urmă cu trei ani s-au întors acasă, la Gherla, în județul Cluj, și au replicat un model de business văzut la nemți, un magazin mobil cu produse locale. Sat pentru Oraș, un camion ce adună legume, fructe, brânzeturi, miere, pâine, produse de patiserie de la mici producători din apropierea Clujului și le vinde orășenilor din Cluj-Napoca, a apărut la începutul lunii octombrie 2019.

Sat pentru Oraș colaborează doar cu producători autorizați, iar familia Coroi afirmă că sunt mulți cei care vor să-și dezvolte brandul, însă nu-și găsesc loc în magazinele mari. Astfel, Sat pentru Oraș este ca o ancoră.

Recent, Sorin Coroi spunea că se gândește la extinderea prin franciză, deoarece există peste tot în țară posibilitatea de a merge cu un camion similar în zonele cu birouri sau clădiri rezidențiale.

9. Senneville (Timișoara)

David Alb, proprietarul Senneville, un business în panificație din Timișoara, aflat la a treia generație, a dat primele două francize ale brandului unei familii de antreprenori români din industria cărnii. Până la finalul anului 2020, antreprenorul spunea că are în plan să dea șase francize, iar în trei ani vede 50 de francize Senneville.

Investiția totală în prima franciză a fost de 30.000-40.000 de euro, iar prima de francizare este de 20.000 de euro. David Alb se ocupă de tot conceptul până la deschidere. În vară, el spunea că are cereri din mai multe orașe și se află în discuții cu parteneri din Cluj, Oradea și Iași. Bucureștiul are și el potențial, acolo existând chiar posibilitatea unui masterfrancizat.

Senneville a pornit inițial ca o brutărie, iar David Alb a preluat afacerea de la bunicii săi în 2014, după ce a activat mai mulți ani în domeniul vânzărilor. În prezent, compania are cinci unități proprii în Timișoara, unde vinde produse de cofetărie, patiserie și brutărie, dezvoltate după rețete franțuzești, adaptate la cerințele consumatorilor români.

10. Șugubăț (București)

Alex Manole, un antreprenor cu experiență în comunicare și în HoReCa, a creat brandul Șugubăț, pe care l-a pus pe o rulotă și, ulterior, pe un spațiu fizic în București unde vinde cheesecake-uri pe băț. Acumulase deja experiență în domeniul food truckurilor cu rulotele Burger Van, pe care le-a adus la festivaluri precum Summer Well, Electric Castle și Untold. În mai 2019 a decis să aducă, pe piața rulotelor de acest tip, și una care să vândă deserturi și așa a apărut Șugubăț. Primele vânzări le-a făcut la festivaluri, unde cheesecake-ul pe băț era un produs practic, putând fi mâncat din mers. Ulterior, localul de pe strada Ion Câmpineanu din București a fost inaugurat pentru a păstra brandul Șugubăț în mintea consumatorilor și în afara perioadei de vară, când acesta era prezent la festivaluri.

Din rândul planurilor pe care le are Alex Manole, face parte și deschiderea unor mici spații de desfacere pe care să le ofere în franciză.

11. UniVRse (București)

Mircea Matei, un absolvent de Psihologie în vârstă de 25 de ani, a deschis la începutul lui 2018 o sală cu jocuri bazate pe realitatea virtuală, sub numele UniVRse. În sala din zona Pipera a Capitalei pot merge copiii și adulții, realitatea virtuală fiind folosită atât ca formă de divertisment, cât și ca modalitate de a vindeca anxietăți precum frica de înălțime, de zbor, de animale sau de spații strâmte. Într-un joc pot participa până la opt membri, care trebuie să colaboreze pentru finalizarea unei misiuni.

Mircea Matei a început deja dezvoltarea în franciză, astfel că locației din București i s-au adăugat altele în Craiova, Ploiești și Târgu-Jiu.

„Francizații sunt partenerii noștri. Definim împreună cel mai bun proiect, oferim suport în alegerea și amenajarea locației, în alegerea și amplasarea echipamentelor de VR (virtual reality – engl.), training pentru folosirea echipamentelor și dezvoltarea afacerii”, se arată pe site-ul UniVRse.

12. Vinto (Timișoara)

Vinto, un gastro wine bar situat stradal în centrul Timișoarei, s-a născut în 1 martie 2017, din curiozitatea și dorința lui Mihai Lambrino și a soției sale de a pune pe piață vinuri și produse culinare pe care ei le-au degustat călătorind în toată lumea.

El povestește că în urmă cu trei ani a deschis Vinto cu un portofoliu de 200 de etichete de vin, iar acum are 230 și un meniu inspirat din zona mediteraneană, în special. Amenajarea spațiului și degustarea primelor produse au durat mai bine de un an, iar investiția inițială a fost de circa 100.000 de de euro.

Acum, Mihai Lambrino se gândește să francizeze conceptul Vinto, pentru a duce ideea lui la nivel național, dând know-how-ul mai departe.

„Îmi place modelul de franciză și cred că este bine să investești în ceva sigur. (…) Văd primele locații Vinto în Timișoara, Oradea, Sibiu, Brașov și Constanța, cu un meniu local cu produse specifice”, spunea Mihai Lambrino în vara acestui an.

Puteți citi poveștile integrale ale tuturor acestor afaceri pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.