Vot de încredere pentru leadershipul românesc

“Sunt o serie de lucruri care trebuie îmbunătățite: serviciile medicale, produsele farmaceutice de toate felurile trebuie să ajungă către pacienții din această regiune, nu doar din România  această complexitate a regiunii a făcut ca GSK, dar și alte companii să încline spre alegerea unor echipe de management mai degrabă locale”, spune Dana Constantinescu, care conduce compania de produse farmaceutice GlaxoSmithKline în România de la 1 aprilie 2018.

Cu afaceri de 423 de milioane de lei anul trecut pentru divizia farma și 282 milioane de lei pentru consumer, compania este al șaptelea jucător din topul local al companiilor de produse farmaceutice, potrivit Cegedim. ​La nivel global, este a treia companie farmaceutică din punctul de vedere al veniturilor, care s-au situat anul trecut la peste 30 de milioane de lire sterline. În trecut compania avea și o unitate de producție pe plan local.

Compania britanică, prezentă în peste 150 țări la nivel global și care are o istorie de circa trei decenii pe plan local, a avut, de-a lungul timpului, echipe de management în România formate mai ales din expați. Spre exemplu, anterior numirii Danei Constantinescu, postul a fost deținut timp de doi ani de brazilianul Andre Vivan da Silva, promovat anul trecut în funcția de vicepreședinte și cluster area director pentru GSK. Înaintea lui, compania a fost condusă de executivul de origine franceză Barbara Cygler, care a făcut și ea pasul spre un rol regional, respectiv postul de vicepreședinte general manager în Franța și Belgia pentru ViiV Healthcare, un joint venture în GSK și Pfizer. Totodată, peste 30 de angajați din România ai companiei au preluat roluri globale sau departamente din alte țări.

Strategia din prezent a companiei constă în alocarea a cât mai multe responsabilități unei echipe care să înțeleagă foarte bine piața locală, potrivit Danei Constantinescu. În regiunea în care ne aflăm, o astfel de orientare este justificată și din punctul de vedere al complexității businessului farma, crede directorul general al GSK. „Dacă crești în cultura respectivă și ești în contact cu aceasta, ești mai eficient decât în cazul în care anumiți colegi din alte țări vin să preia pentru o perioadă de timp organizația”, spune directorul general al producătorului britanic de medicamente.

De profesie medic, Dana Constantinescu și-a construit o carieră de aproximativ 20 de ani în cadrul GSK. „În vremea adolescenței, eram atrasă de tot ceea ce înseamnă știință în zona de sănătate și, la momentul respectiv, cel mai direct acces spre ce mi-aș fi dorit eu să fac, era să devin medic”, descrie ea atracția față de acest domeniu. După absolvirea studiilor la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București a lucrat în spitalul de urgență Bagdasar-Arseni, într-o secție de chirurgie plastică și reconstructivă. „Lăsând la o parte fascinația zonei pe care o exercită această specializare, chirurgia plastică și reconstructivă, aceasta implică lucrul cu pacienți politraumatizați, ieșiți din accidente grave, arși, prin urmare o muncă dificilă”, descrie ea această experiență. 

Gândul i-a rămas însă la proiectele din zona cercetării, astfel că următorul pas a fost în această direcție. A considerat că, prin intermediul unei companii farmaceutice, în special una care are divizii dezvoltate de cercetare-dezvoltare, se va afla mai aproape de ce și-a dorit ea să facă. În 1999 a aplicat pentru postul de reprezentant medical în cadrul producătorului britanic de medicamente, rol de entry level într-o organizație cu un astfel de profil. A avut această funcție timp de câțiva ani, pe portofolii diverse și, spune ea, care reprezentau brandurile cheie ale companiei – respectiv produse pentru bolile respiratorii și antiretrovirale (medicație pentru HIV-SIDA).

„A fost primul contact cu medicul, dintr-o altă perspectivă. Am trecut apoi prin GSK prin absolut tot ce s-ar fi putut face: am avut o carieră care mi-a adus în acest moment o perspectivă completă”, descrie ea parcursul profesional în cadrul companiei farmaceutice pe care a ajuns să o conducă în prezent.

De-a lungul carierei, a avut funcții precum cele de medical affairs manager, medical & regulatory director, business unit director pentru divizia Specialty Care (francizele de respirator, urologie, oncologie și HIV), therapy area lead respiratory și corporate affairs, cel mai recent fiind de communication and vaccines director, începând din februarie 2017. După aceste experiențe, spune că a ajuns la concluzia că cel mai important lucru pe care trebuie să știi să îl faci foarte bine este să mânuiești echipe de oameni, nu doar să ai expertiză tehnică.

„În momentul în care ajungi să ai abilități de lideri, indiferent în ce rol ajungi de-a lungul timpului în carieră, lucrurile se pot face foarte ușor”, rezumă ea lecțiile învățate în aceste roluri.

Dana Constantinescu spune că majoritatea produselor din portofoliul companiei la nivel global se regăsesc și în cele comercializate pe piața locală; există aproximativ 50 de branduri pe care le comercializează în România, sub aproape 200 de forme de prezentare.

„Cele mai recente produse care au ieșit din laboratorul GSK au fost în zona ariilor care ne reprezintă  vaccinuri, antiretrovirale HIV-SIDA și zona de respirator”, descrie ea cele mai recente lansări de pe piața locală. Vaccinurile sunt, potrivit ei, aproape toate reprezentate pe piața din România, iar pentru antiretrovirale au lansat penultimul din produsele companiei; anul acesta se pregătesc să îl lanseze pe cel de al doilea, ultimul din portofoliu.

„Fiecare produs pe care îl lansăm pe piață trebuie să urmeze  din punctul de vedere al legislației , cam aceiași pași  termenele standard se prelungesc uneori, dar media este cuprinsă între 3 și 6 luni”, descrie Constantinescu durata procesului lansării unui nou produs. Ea nu oferă detalii referitoare la investițiile direcționate în această direcție, însă precizează că depind de complexitatea produsului: sunt necesare studii clinice care variază între 3 și 6 luni; pentru alte boli, în funcție de prevalența bolii, sunt necesare studii care pot să ajungă și până la 10 ani, iar investițiile variază în mod direct proporțional cu complexitatea acestor procese.

Compania are o divizie de studii clinice și în România, în care în ultimii șase ani au investit în jur de 15 milioane de euro; în ultimii doi ani, valoarea investițiilor în această direcție a ajuns la aproape 2 milioane de euro, spune Dana Constantinescu.

Acești bani au fost direcționați în echipamente și tehnologie, în contextul în care fiecare studiu clinic are nevoie de anumite echipamente cu care medicul investigator lucrează pentru a analiza ce trebuie să opereze, investiția efectivă în medicația de studiu, oferită pacienților, traininguri etc.

În prezent, compania testează dispozitive inhalatorii prevăzute cu un sistem prin intermediul căruia comunică printr-o platformă electronică cu medicul pacientului; acesta este informat în momentul în care pacientul și-a administrat doza respectivă, dar îi dă și o alertă pacientului, în situația în care a uitat să își ia doza de medicament, de pildă. 

Dana Constantinescu spune că investițiile GSK vor fi direcționate în continuare în studii clinice și proiecte de responsabilitate socială; investițiile majore, ca în trecut, nu se întrevăd în planurile pe termen scurt ale companiei. „Urmăm strategia globală a companiei, în prezent nu credem că se va realiza un astfel de parteneriat, dar acest lucru nu înseamnă că dacă nu primim o solicitare de astfel de intervenții nu suntem deschiși”, descrie ea perspectivele unui proiect de amploare în România.

GSK a cumpărat în 1996 de la omul de afaceri Mihai Miron 65% din acțiunile Europharm, urmând ca în 2003 să cumpere și restul acțiunilor; compania deținea și o unitate de producție la Brașov. În 2015 însă, britanicii au anunțat că opresc activitatea fabricii Europharm. După ce a fost închisă în 2016, fabrica Europharm din Brașov a fost vândută anul trecut antreprenorilor brașoveni Nandor Santa (farmacist) și Attila Santa (economist), care controlau deja o unitate de producție de medicamente generice în Brașov.

„Decizia a fost una globală, iar activitatea a fost relocată; compania globală își evaluează investițiile și capacitatea de producție la nivel global în funcție de cererea pentru anumite produse, tot la nivel global. Sunt zone sau momente în timp în care construim, altele în care facem eficientizări de genul acesta, este o permanentă dinamică și evoluție”, descrie ea motivele deciziei închiderii acestei fabrici.

Pe de altă parte, Dana Constantinescu spune că pe termen lung, britanicii de la GSK iau în calcul o nouă investiție. „Pe termen foarte scurt nu ne gândim, dar pe termen mediu și lung există o strategie, am început deja niște discuții și la nivel intern, dar și la nivel local, dar sunt în stadii mult prea incipiente în acest moment. Suntem în faza de mapare, dar am început o discuție în acest sens“, a spus executivul român într-un interviu acordat ZF. Ea a precizat că discuțiile pe care le poartă în cadrul companiei vizează România pentru investiție și nu există o competiție cu un alt stat din regiune, pentru că oportunitățile diferă în funcție de țară.

Ce e de făcut pentru ca România să atragă mai multe investiții de acest tip? „Este nevoie de stabilitate legislativă, este singurul element important, în contextul în care astfel de investiții se fac pe termen mediu și lung; cred că va fi nevoie de puțin sprijin pentru a aduce investițiile la o linie stabilă, dacă nu în creștere, pentru că în acest moment sunt în descreștere”, crede șeful GSK.

Dana Constantinescu observă că industria farma trece, de mai mulți ani, printr-o situație dificilă. „Sistemul de sănătate din România nu a reușit niciodată să se reformeze de la bază, din structură, din variate motive. Este o dinamică destul de complicată vizavi de oamenii care au preluat conducerea Ministerului Sănătății de-a lungul timpului, cea mai mare fluctuație de miniștri este în sănătate  această fluctuație foarte mare ne pune și pe noi în dificultatea de a începe să construim, în fiecare an, cu altcineva.”

Constantinescu precizează și că toată legislația care face ca un serviciu medical, un vaccin să ajungă la pacienții din România este complexă, cu multe bucăți de lege conectate între ele, care câteodată au elemente contradictorii. De exemplu, legislația care reglementează prețurile medicamentelor și vaccinurilor, unde într-adevăr a existat o colaborare între companie și Ministerul Sănătății, potrivit Danei Constantinescu. Ea spune că toate aspectele tehnice din spatele acestei legislații conduc la dispariția medicamentelor de pe piață. „Pentru ca un medicament să poată accesa piața din România, acesta trebuie aliniat la prețul minim din Europa, lucru care, implicit, limitează într-un anumit punct accesul pacienților la aceste medicamente.”

Dana Constantinescu spune că în România au existat crize de-a lungul timpului și că au încercat să lucreze cu Ministerul Sănătății în acest sens. Motivul crizelor de vaccinuri se leagă, spune șeful GSK, de numărul redus al producătorilor de vaccinuri de la nivel global, precum și de faptul că tehnologia de producere a unui vaccin este una complexă, spre comparație cu liniile tehnologice de producție a unei tablete, de pildă. Pentru a construi o fabrică de vaccinuri durează între 5 și 10 ani, ea trebuie aprobată de foruri de reglementare, iar investiția într-o astfel de unitate este imensă. Un alt aspect referitor la aceste produse este că durata producției lor se întinde pe perioade lungi de timp  sunt vaccinuri care au nevoie de aproape doi ani până la producerea primei doze.

În ceea ce privește mult discutata lege a vaccinului, ea susține obligativitatea acesteia. „Ar trebui ca vaccinarea să fie obligatorie, cred că principalul motiv pentru care această zonă de obligativitate este în continuare în discuție se leagă de educație, trebuie să construim în această direcție”, spune ea, precizând că legea ar trebui să intre în vigoare până la finalul anului. „Au existat suișuri și coborâșuri referitoare la modul în care aceste proceduri au evoluat în România în ultimii ani și au avut sincopele pe care le-am văzut. Vrem să lucrăm cu ministerul pentru ca această lege a vaccinării să surprindă toate aceste elemente pentru a avea o predictibilitate mai bună, să nu mai existe pauze de a produce noi și a aduce pe piața din România atunci când era nevoie”, spune Constantinescu.

Cât privește clawbackul, un punct fierbinte în discuția cu orice reprezentant al domeniului farmaceutic, spune: „Taxa crește de la trimestru la trimestru și devine din ce în ce mai greu suportabilă de către companie; suntem la 24% pe ultimul trimestru al anului trecut și previzionăm că o să crească în continuare; este o taxă care devine din ce în ce mai greu sustenabilă”.

Singurele produse pentru care nu se plătește clawback în acest moment sunt vaccinurile.

În ceea ce privește prioritățile ei pentru următoarea perioadă, Dana Constantinescu spune că pe primul plan se află în continuare îmbunătățirea lucrului cu oamenii. „În orice companie, cred că dacă nu ai oameni care să înțeleagă că ești alături de ei, nu sunt motivați sau nu sunt sprijiniți în a-și face treaba foarte bine, compania nu are cum să aibă succes. Fiecare om are o contribuție specifică într-o organizație – fiecare angajat trebuie să înțeleagă acest lucru și că el este special și ascultat, ajutat – cred că până la urmă în asta stă succesul dintr-o companie.”

De altfel, spune că în cele câteva luni de când a preluat mandatul de conducere a companiei, primul pas făcut a fost să discute cu echipele din cadrul companiei, atât de teren, din țară, cât și cu echipele de la birou. Directorul general al GSK oferă și câteva sfaturi pentru tinerii care își încep o carieră în domeniu: „Cea mai mare calitate este curiozitatea. Trebuie să încerce să învețe sau să afle ceva nou în fiecare zi sau, cel puțin, asta am văzut că ajută fiecare tânăr să se dezvolte repede și bine. Al doilea element este să aibă o atitudine proactivă  să își păstreze dorința de a înțelege ce se întâmplă și să vrea în fiecare zi să facă lucruri.”