Cum vor influența situația bugetară și mediul economic viitorul Bursei de la București? Există în continuare premise de creștere, chiar dacă viitoarele ajustări fiscale vor provoca episoade de corecție, spune un expert în piețe financiare

După ce Bursa de la București a crescut cu 21% de la început de an prin indicele principal BET și cu 27% cu tot cu dividende, marcând astfel noi recorduri în pofida noilor ajustări fiscale intrate în vigoare de la 1 august, ce perspective de apreciere are în continuare piața de capital? Adrian Codirlașu, președintele asociației de analiști financiari CFA România, consideră că, deși bugetul rămâne tensionat și sunt așteptate în acest context noi majorări de taxe, Bursa are potențial de creștere, mai ales prin listarea unor pachete din companiile de stat, capabile să atragă capital proaspăt și investitori noi.

„La nivel intern, rămâne nesustenabil deficitul bugetar și, în opinia mea, va rămâne nesustenabil ani buni de acum încolo. Asta vom face în următorii trei ani: vom corecta acest deficit extrem de ridicat, creat în anii trecuți, ceea ce înseamnă că vom tot avea episoade de majorări de taxe, lucru care va afecta piața locală”, spune el.

Deficitul bugetar al României a ajuns la 69,8 mld. lei în primele șase luni din an, adică 3,68% din produsul intern brut, peste nivelul de 63,67 mld. lei (3,62% din PIB) din aceeași perioadă de anul trecut, marcând o creștere de aproape 10%. Veniturile totale au ajuns la 310 mld. lei, plus 12,7% față de anul trecut, susținute de încasările din impozite și contribuții, dar și de fondurile europene.

„Sunt șase mari ca anul acesta să avem o recesiune, care ar ține și anul viitor. În general, când am avut recesiune, n-a fost doar un an. Însă piața are în continuare perspective de creștere, iar o mare oportunitate ar fi listarea de pachete minoritare ale companiilor de stat”, continuă Adrian Codirlașu.

De altfel, o analiză realizată lunile trecute de ZF arată că statul român ar putea obține între 12 mld. lei și 17 mld. lei din vânzarea a 10–15% din participațiile deținute la companii deja listate, precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, și nelistate, cum sunt CEC Bank, Aeroporturi București și EximBank, iar asta fără a pierde controlul.

„Cum statul are nevoie atât de mare de bani și se împrumută cel mai scump din Uniunea Europeană, ar lua niște bani pentru care n-ar plăti dobândă dacă ar lista companii. Momentul este foarte bun deoarece piața este la maxim, deci ar lua bani foarte buni prin listări de pachete minoritare sau de întregi companii.”

În 2023, listarea producătorului de energie Hidroelectrica – unde statul are 80% din capitalul social – a generat ordine de cumpărare de 6 miliarde de lei din partea investitorilor de retail, cererea depășind oferta de aproape șase ori, doar prin participarea persoanelor fizice.

„Plus că ar crește Bursa de Valori, ar atrage noi investitori și ar dezvolta piața de capital. Deci ar fi win-win pentru toți: guvern, piață și investitori”, mai spune reprezentantul CFA.

Numărul investitorilor de la BVB ajungea la circa 260.000 la finele lunii iunie, în creștere cu 60.000 într-un an, conform datelor Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI).