Volumul finanțării garantate prin IMM Invest a depășit în 2 luni 10 mld. lei, susține Fondul de Garantare, care nu spune însă și câți bani au ajuns la firme

La aproape două luni de la startul programului IMM Invest, băncile înscrise în program au aprobat 11.589 de cereri din partea IMM-urilor, volumul total al finanțării garantate ridicându-se la 10,2 mld. lei, susține un comunicat transmis de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM). Adică 2/3 din suma de 15 mld. lei pe care statul este dispus să o garanteze în cadrul programului pentru IMM-uri destinat depășirii crizei.

Comunicatul îl citează pe Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM: „Soldul creditelor acordate de tot sistemul bancar sectorului IMM si companiilor a crescut  în ultimii 12 ani, cu 40 mld. lei, de la 77 mld. lei în 2007 la 117 mld. lei în 2019, media de creștere lunară ajungând la 0,3 mld. lei. Prin facilitățile aduse de IMM Invest s-au acordat finanțări de 10,2 mld. lei în aproximativ două luni, ceea ce înseamnă o creștere de 34 de ori peste media lunară din ultimul deceniu“. Dar sursa citată nu arată și câți bani au ajuns la companii – și aici este marea problemă: Fondul aprobă multe dosare, dar băncile nu aprobă finanțarea.

Pentru ca o companie să-și vadă banii din împrumut pe această cale, ea trebuie să treacă prin mai multe etape, ultima fiind semnătura pe care banca o pune pe contract și virarea banilor. Mișu Negrițoiu, fost șef al ING Bank/România, a explicat la ZF Live că, chiar dacă statul garantează 80-90% din împrumuturile astfel acordate, niciun bancher nu-și permite să lase deoparte așa-numitul risk sharing (împărțirea riscului), în limbajul de specialitate.

Șeful FNGCIMM face, în comunicatul citat, și o apreciere la „Planul National de Investiții și Relansare Economică“ lansat de PNL și despre care nu mai spune nimeni nimic, deși au trecut doar două săptămâni de la lansarea lui.

„Planul Național de Investiții și Relansare Economică este un plan de investiții care are ca obiectiv înlocuirea măsurilor de subvenționare cu cele de stimulare. Mai este nevoie de o măsura pentru a completa tabloul: deblocarea accesului la creditul comercial (printr-o schemă de reasigurare – n.red.)  – obținerea de produse/servicii cu plata la termen, principalul canal de finanțare a firmelor din România“. Or, nimeni nu a blocat aceesul la creditul comer­cial/creditul furnizor care a ajuns, în România, de trei ori mai mare decât creditul bancar: peste 383 mld. lei, credite-furnizor, față de 117 mld.. lei credite bancare. Sunt economiști, precum Tănase Stamule, decan al Facultatății de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine – ASE care pun sub semnul îndoielii valabilitatea stimulării acestui mecanism (pentru că o companie care nu-și mai poate achita un credit-furnizor nu se pune doar pe sine într-o situație-limită, ci pune și alte companii care, pe lanț, au participat la acest mecanism).

iulian.anghel@zf.ro