Voiculescu: Nimeni nu poate să-mi confiște averea pentru simplul fapt că nu am avere
Dan Voiculescu a declarat marți, la Curtea de Apel București, că nu îi este teamă că îi va fi confiscată averea, în urma unei eventuale condamnări în dosarul ICA, pentru "simplul fapt" că nu are avere.
“Dacă se pune problema așa-zisei confiscări extinse, confiscarea extinsă se referă la tot ce s-a întâmplat după 2012. Ca atare, eu neavând avere, confiscarea extinsă nefiind în cazul meu, nu se pune problema. Totuși, această confiscare de care se vorbește nu are nicio legătură cu proprietățile fiicelor mele. Are legătură cu dosarul ICA și atât”, a spus Dan Voiculescu, la ieșirea din Curtea de Apel București, unde s-a judecat contestația formulată de acesta după ce Tribunalul București a menținut decizia procurorilor de cercetare a sa sub control judiciar, în dosarul în care este suspectat că ar fi șantajat mai mulți oameni de afaceri.
Dan Voiculescu a adăugat că nu îi este teamă de nimic, “decât de Dumnezeu și de boală”, însă nu și de o eventuală condamnare în dosarul în care este acuzat că ar fi participat la privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
“Mi-e frică de boală, pentru că am avut situații care mă fac să-mi fie teamă de boală grea, și de Dumnezeu. Atât. Dar pe pământ, nu mi-e teamă decât de mine, să nu greșesc în fața oamenilor. Nu-mi este teamă de o condamnare. O eventuală condamnare ar fi o mare nedreptate, dar ar fi o mică nedreptate față de alte nedreptăți mari care se întâmplă în România. Eu mi-am asumat când am intrat în această luptă politică cu Băsescu niște riscuri“, a mai spus Voiculescu.
Întrebat de ce a contestat măsura preventivă luată de procurori în cazul său, Dan Voiculescu a spus că nu îl deranjează să se prezinte la instanță sau în fața procurorilor de fiecare dată când este chemat, dar îl deranjează că trebuie să meargă în fiecare luni și vineri la Poliție și că îl sună un polițist să îl întrebe unde este și ce face.
Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiță Mateuț, a declarat că, în cazul în care Curtea de Apel București va decide definitiv cercetarea lui Voiculescu sub control judiciar, va înainta o plângere la CEDO, în care va reclama faptul că “s-a încălcat foarte grav unul din drepturile fundamentale, dreptul la liberă circulație, atât în țară, cât și în afară, atât prin interdicția părăsirii țării, cât și prin restricțiile impuse de obligațiile care formează acest control judiciar extrem de strict”.
Tribunalul București a respins, în 10 iulie, cererea lui Dan Voiculescu de ridicare a măsurii controlului judiciar, dispusă de procurorii anticorupție în dosarul în care este cercetat pentru șantaj, după ce ar fi amenințat, direct sau prin intermediari, trei oameni de afaceri, unul dintre ei încheind cu trusturile sale de presă contracte de publicitate de 900.000 de euro.
Decizia a fost contestată de Dan Voiculescu la Curtea de Apel București, care a luat marți în discuție dosarul. Judecătorii Curții de Apel București vor decide definitiv dacă este legală și temeinică măsura preventivă luată în cazul lui Dan Voiculescu.
Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a arătat, în motivarea deciziei, că măsura controlului judiciar în cazul lui Dan Voiculescu este proporțională cu gravitatea acuzațiilor și necesară pentru a fi evitate presiunile pe care acesta le-ar putea face, în condițiile în care este judecat pentru fapte similare.
Judecătorul a menționat că măsura preventivă dispusă de procurori este necesară pentru realizarea în bune condiții a urmăririi penale, “care la acest moment se află în faza de debut, prin evitarea exercitării de influența sau presiuni din partea inculpatului asupra …, în special a celor care lucrează în cadrul trustului I. G. (Intact Group, n.r.), de stopare a activității infracționale a inculpatului și prevenirea săvârșirii unor noi fapte penale de același gen”.
Procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar, începând din 3 iulie, față de Dan Voiculescu, pentru “șantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial (șapte acte materiale)”.
Potrivit ordonanței de dispunere a controlului judiciar, Voiculescu “a amenințat direct, sau prin intermediari, oameni de afaceri și administratori a trei companii că, în situația în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă (Intact – n.r.) pe care, în fapt, îl conduce, va declanșa o agresivă campanie de discreditare”.
Sub această amenințare, susțin anchetatorii, unul dintre oamenii de afaceri, denunțător în cauză, i-a achitat lui Dan Voiculescu suma totală de 900.000 de euro, sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparținând acestuia.
Nicolae Palfi, Octavian Crețu, acționari la Romaqua, și Nelu Iordache ar fi – potrivit unor surse judiciare – oamenii de afaceri șantajați de Dan Voiculescu, prin amenințări cu campanii de discreditare în presă dacă nu încheie contracte de publicitate cu trustul media controlat de el.
Din probele administrate în acest dosar rezultă că, în perioada 2007, 2008, 2011, 2012, Voiculescu, sub pretextul îmbunătățirii și menținerii capitalului de imagine, a cerut unuia dintre denunțători încheierea unor contracte de publicitate care, în realitate, erau taxe de protecție împotriva denigrării.
“Ca modalitate de abordare folosită de către Voiculescu Dan, acesta le-a prezentat denunțătorilor (oameni de afaceri) faptul că este necesar să acorde o atenție deosebită sporirii capitalului de imagine al firmelor lor prin intermediul trustului de presă Intact Media și a subliniat că lipsa promovării în media a activității companiilor lor riscă să aibă efecte dezastruoase din punct de vedere financiar, respectiv, că orice eveniment referitor la activitatea firmei va fi prezentat într-un mod negativ exagerat, nu doar sub formă de știri, ci sub formă de dezbateri televizate, gen talk-show, pe posturile de televiziune Antena 1 sau Antena 3”, mai arată DNA.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, Dan Voiculescu trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței și să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de Poliție sau ori de câte ori este chemat. De asemenea, el nu are voie părăsească teritoriul României fără încuviințarea prealabilă a procurorului și nici să se apropie de denunțători, de martori și să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect pe nicio cale.
Dan Voiculescu este judecat în alte două dosare, pentru privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare, respectiv șantajarea fostului administrator al RCS&RDS Ioan Bendei.
În dosarul ICA, la 26 septembrie 2013, Tribunalul București l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani.
Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiș, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu și Flavius Adrian Pop au fost condamnați la șase ani de închisoare cu executare. Instanța a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu și Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe Domnișoru, instanța a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.
Sentința a fost contestată la Curtea de Apel București, care va da o decizie definitivă în acest dosar. Următorul termen în dosar va fi în 4 august, când ar urma să dea declarații martorii.