Vladimir Soare, general manager al departamentului financiar pentru regiunea China de Vest Kuehne + Nagel

Vladimir Soare
Funcție: general manager al departamentului financiar pentru regiunea China de Vest Kuehne + Nagel
Oraș de reședință: Chengdu, China

De ce anume vă e cel mai dor din România?
Foarte mult îmi este dor de familie, iar jobul și locația mă țin foarte ocupat. Nu reușesc să ajung în țară decât o dată pe an, în perioada sărbătorilor de iarnă, chiar și atunci fiind foarte ocupat. În China, Crăciunul și Anul Nou nu se sărbătoresc, perioada sărbătorilor noastre fiind foarte încărcată pentru ei. Mâncarea este un alt lucru de care mi-e dor. Totuși, scena culinară în provincia Sichuan este fantastică, toată mâncarea fiind tradițional picantă și foarte gustoasă.

Zece povești ale unor români care au reușit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganți sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

Dar, la polul opus, cel mai puțin dor?

Principalul lucru de care nu îmi este dor este lipsa desăvârșită a infrastructurii. Este unul din lucrurile care consumă cel mai mult timp și cei mai mulți nervi.

Spuneți-mi trei lucruri care ar trebui îmbunătățite în România.
¬Infrastructura în primul și în primul rând. Nicio țară nu se poate dezvolta fără o infrastructură decentă, investițiile se opresc când nu există infrastructură și din păcate nu suntem încă la nivelul de a fi o economie bazată strict pe servicii.
¬Mediul de business. Țările din vest s-au dezvoltat atât prin încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii locale, cât și a politicilor de taxare transparente. În România, totul se face încă după ureche, iar legile sunt scrise în așa fel încât să fie interpretate, totul contribuind la un mediu de business haotic.
¬Sistemul de educație (în special cel universitar). În domeniul financiar, țările din vest și chiar și cele precum China pun accent foarte mult pe practică. Majoritatea  studenților care ies pe piața muncii au deja o imagine clară asupra parcursului în carieră, cât și asupra a ceea ce înseamnă meseria lor. În România, accentul este pus pe teorie, iar mulți dintre profesorii universitari nu au călcat pragul unei companii și reprezintă în general cu totul alte generații.

Vântul carierei bate dinspre est: Vladimir Soare locuiește la capătul celălalt al lumii, în zona de vest a Chinei, mai exact în Chengdu, unde lucrează pentru compania de logistică Kuehne + Nagel. Spune că nu se gândește să se întoarcă în România, cel puțin nu momentan. Iar dacă ar face-o, ar fi tot în postura de angajat, pentru că mediul antreprenorial nu este prea prietenos cu începătorii. „Ultima oară am fost în România în decembrie anul trecut. Din păcate, de când am plecat, nu pot spune că s-a schimbat nimic important. Dacă vreodată m-aș întoarce în țară, aș face-o ca angajat. Mediul antreprenorial în România este foarte controlat și bazat foarte mult pe relații, lucru ce nu cred că se va schimba prea curând”, spune executivul român, care ocupă poziția de general manager al departamentului financiar al regiunii China de Vest, cu sediul in Chengdu, pentru Kuehne + Nagel.

După cum spune chiar el, a avut, ca mulți alții de vârsta sa, câteva joburi în timpul facultății, inclusiv în call center și în zona de suport tehnic. „Dar cariera propriu-zisă a început-o în 2011, ca junior associate pentru PricewaterhouseCoopers (PwC), în departamentul de audit extern”, spune el. Cu toate că a început poate mai târziu decât generația sa, concentrându-se până atunci asupra studiilor, după cum spune chiar el, este foarte greu să fii pregătit pentru ceea ce înseamnă muncă într-un Big 4, „sistemul nostru universitar de învățământ nefiind axat pe practică, ci doar multă teorie. Din fericire, PwC este un foarte bun formator, beneficiind de cursuri precum ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) cât și de o foarte bună dezvoltare practică.”

După aproximativ doi ani, a avansat în poziția de senior associate, de data această în Zürich, Elveția. „În ianuarie 2013, aflându-mă în al doilea an de juniorat în PwC, am fost selectat pentru un secondment de trei luni în Elveția.” Atunci a realizat pentru prima oară, din punct de vedere profesional și nu numai, diferența dintre vest și România. „Mentalitățile sunt complet diferite, vestul apreciază și răsplătește munca și dedicarea, pe când în România cariera se bazează foarte mult pe relații și familie, încă nu suntem obișnuiți cu un sistem de meritocrație adevărat. Totul funcționează (în Occident – n.red.) cum ar trebui, de la sistemul de educație la cel de sănătate, infrastructură și așa mai departe.”

După cele trei luni petrecute în Elveția, a decis că acesta este drumul potrivit pentru el, atât profesional cât și personal, și a aplicat pentru o poziție permanentă, mutându-se în Elveția în septembrie 2013. Deoarece poziția din Elveția era legată de auditul firmelor de asigurare și reasigurare, domeniu cu care nu era foarte familiar și care nu îl atrăgea în mod special, a decis să părăsească Big 4 pentru o poziție de corporate auditor în domeniul logisticii, pentru Kuehne + Nagel. A venit apoi episodul China. „Următorii aproximativ doi ani (la Kuehne + Nagel – n.red.) i-am petrecut călătorind în diferitele sedii globale ale firmei, fiind expus la modul de business al unei companii nemțești de acest calibru (cu afaceri anuale de circa 20 de miliarde de euro – n.red.) în diverse zone ale lumii, cât și la oameni din domeniul financiar care m-au ajutat în a-mi forma o imagine clară a profilului profesional pe care vreau să îl urmez.”

Poziția de regional controller pentru Asia de Nord era liberă, așa că acesta a fost următorul pas pe care-l avea în minte executivul român. Și astfel a părăsit Elveția pentru Shanghai, China. Un an mai târziu, datorită rezultatelor, a fost ales ca general manager al departamentului financiar al nou createi regiuni China de Vest, cu sediul în Chengdu, poziție în care se află în prezent. „Ca responsabilitate generală, jobul meu presupune managementul financiar al Chinei de Vest, precum analiză financiară, bugetare, planificarea cash-flow-ului și investițiile.” El lucrează îndeaproape cu directorul general al regiunii și cu ceilalți manageri operaționali pentru a asigura o funcționare cât mai eficientă din punct de vedere financiar (managementul clienților, furnizorilor, taxele locale).