Viziunea verde dictată de Bruxelles se execută. România primește OK-ul Comisiei pentru un ajutor de stat de 3 miliarde de euro pentru CfD-urile regenerabililor care vor bloca 15 ani prețul energiei. „Se asigură o rentabilitate minimă. Trebuie publicate cât mai repede condițiile de eligibilitate“

„Comisia Europeană a aprobat acordarea de către România a unei scheme de ajutor în valoare de 3 miliarde de euro (15,22 miliarde de lei) în sprijinul instalațiilor care produc energie eoliană onshore și solară fotovoltaică, în vederea promovării tranziției către o economie «zero net», în conformitate cu Planul industrial al Pactului verde“, a anunțat Comisia Europeană.

♦ România este pe punctul de a intra într-o nouă schemă de sprijin pentru producătorii de energie verde, în contextul în care nu a terminat nici povestea cu certificatele verzi care au alimentat primul val de regenerabile din 2009-2014 ♦ Oamenii din industrie spun însă că schema de contracte pentru diferență (CfD-uri) va asigura doar o rentabilitate minimală, un return de o cifră pentru investitorii în regenerabile și că nu va distorisiona piața ♦ Pe de altă parte, tehnologii mai puțin mature, ca stocarea, reactoarele SMR sau hidrogenul, nu beneficiază de același suport, gazul este trecut cu vederea, iar industria este în corzi, cerând la rândul ei ajutoare de stat care nu apar ♦ Direcția dictată de Bruxelles însă este clară, ea prevede creșterea accelerată a proiectelor de energie solară și eoliană, chiar dacă tehnologia nu e produsă aici, astfel că schema de CfD-uri va impulsiona dezvoltările în numele decarbonizării.

„Comisia Europeană a aprobat acordarea de către România a unei scheme de ajutor în valoare de 3 miliarde de euro (15,22 miliarde de lei) în sprijinul instalațiilor care produc energie eoliană onshore și solară fotovoltaică, în vederea promovării tranziției către o economie «zero net», în conformitate cu Planul industrial al Pactului verde“, a anunțat Comisia Europeană.

Vor fi eligibile, în cadrul măsurii, proiectele de construcție și exploatare a unor instalații noi de producere de energie electrică din surse solare fotovoltaice și din surse eoliene onshore. Ajutorul va fi acordat prin proceduri de licitație competitivă și va lua forma unui contract bidirecțional pentru diferență (CfD), a mai anunțat Comisia.

În linii mari, astfel de contracte pentru diferență (CfD) prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preț minim de vânzare. Practic, investiția devine astfel lipsită de riscuri și apetisantă pentru bănci, mai ales în contextul scăderii dramatice a prețului la energie.

Dar ce este important este că banii, cele 3 miliarde de euro, vor veni din Fondul pentru Modernizare, după cum a anunțat Sebastian Burduja, ministrul energiei. Banii vor fi utilizați pentru a susține montarea a 5.000 MW în proiecte de energie regenerabilă, prima licitație care urmează să fie organizată vizând proiecte de 2.000 MW.

„Aceste fonduri vor veni din Fondul pentru Modernizare, unde de asemenea suntem în linie dreaptă cu aprobarea. 5.000 MW energie verde (3.000 MW parcuri solare și 2.000MW parcuri eoliene), și reprezintă cea mai mare investiție pentru tranziția energetică a României. Prin con­trac­tele pentru diferență, în urma unei proceduri competitive publice și transparente, vom fixa prețul de vân­zare a energiei electrice generate de aceste investiții pentru următorii 15 ani“, a declarat Sebastian Burduja, ministrul energiei, într-o intervenție pe rețeaua de socializare LinkedIn.

Întrebarea care se ridică este cum va fi stabilit acel preț garantat și dacă nu cumva prin fixarea unui preț pe o perioadă de 15 ani de zile, mai ales în contextul actual, nu există riscul de a menține prețul energiei sus, în mod nejustificat.

„Pentru toți românii, aceste investiții înseamnă un preț mai mic al energiei electrice pe termen mediu și lung, un aer mai curat și o producție mai mare de energie“, dă asigurări ministrul energiei.

Mai departe, jucătorii din industrie spun că foarte importante vor fi con­dițiile de eligibilitate pentru pro­iectele care pot intra în schema de CfD.

„Ce­rem publicarea cât mai curând a documentelor formale, astfel încât in­vestitorii să își poată pregăti proiectele. Trebuie să vedem criteriile de eligi­bi­li­tate cât mai rapid“, spune Liviu Gavrilă, vicepreședintele RWEA (Romanian Wind Energy Association).

„Prin această schemă, se va asigura o rentabilitate minimală a proiectelor și este necesară ținând cont de costurile de finanțare mai mari din România, dar și pe fondul lipsei de siguranță a livrărilor, care se poate diminua odată cu electrificarea economiei și creșterii consumului“, a mai spus Gavrilă.

Părerile sunt însă împărțite privind oportunitatea susținerii prin CfD-uri a proiectelor de energie verde, acolo unde tehnologia este deja matură, în contextul în care alte zone care chiar au nevoie de suport, precum stocarea sau hidrogenul, bat pasul pe loc. Graba privind demararea primei licitații de CfD-uri este dată de faptul că România, prin PNRR, s-a angajat să semneze până la finalul anului trecut primele astfel de contracte pentru producția de energie din surse regenerabile. Mecanismul CfD este o creație a BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) și a Ministerului Energiei.

România ar trebui ca în următorii șapte ani să aibă o dezvoltare semnificativă pe zona de unități de producere de energie, vedeta fiind desigur energia verde. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ținta este setată pentru 30 GW. Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, față de 5 GW în vechiul PNIESC și 1,4 G în prezent. Solarul va deveni astfel forța dominantă ca și capacitate din sistemul de producție local, depășind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC și circa 3 GW în prezent. Dar dincolo de partea de energie verde, una dintre cele mai importante direcții de creștere este producția de energie pe bază de gaze, unde România ar trebui să ajungă la o capacitate de 4,4 GW, de la 2,9 GW în prezent. Calculele arată că pentru realizarea acestor proiecte vor fi necesare investiții de 17 mld. euro, lucru care arată amploarea planurilor pe care le are România în ceea ce privește producția de energie până în 2030, după un parcurs foarte modest în ultimele 3 decenii.