„Viziunea macroeconomică” a unui nepriceput care s-a străduit să priceapă

Recentele discuții purtate la cel mai înalt nivel – Președinte/ Prim-ministru/ Ministru de finanțe despre oportunitatea reducerii CAS mi-au stârnit curiozitatea pentru un domeniu din care, până acum, nu pricepeam nimic. Așadar, am apelat la ajutorul unui coleg (răbdător) de la Ziarul financiar și am aflat următoarele: CAS-ul (Contribuțiile de Asigurări Sociale) sunt un impozit pe care îl plătim împreună noi –  angajații și ei – angajatorii.

Reducerea CAS-ului (propusă de Guvern și refuzată de Președinte) ar produce oarece dezechilibre în bugetul de pensii. Mai precis, după estimările aceluiași Guvern, reducerea CAS ar produce o „gaură” de cca 5 miliarde de lei în bugetul amintit.

Președintele zice că nu-i bine și că n-avem de unde compensa acest deficit, Guvernul spune că ba nu, e bine, și precizează și sursele de unde va face rost nu de 5, ci chiar de 8 miliarde de lei.

Tot n-am priceput nimic, drept pentru care am apelat din nou la binevoitorul și răbdătorul meu coleg de la Ziarul Financiar și i-am cerut lămuriri suplimentare. Cum omul are și el treabă, mi-a pus la dispoziție un studiu realizat de Consiliul Fiscal din România, adică de organismul care „trebuie să ofere o opinie independentă despre cât este de sustenabilă politica fiscală și bugetară pe termen mediu și lung”.

Am luat documentul și m-am pus pe citit. Cifrele disponibile datează din septembrie 2013 și se referă la anul 2012.

Din raportul Consiliului Fiscal am aflat, printre altele, că evaziunea fiscală (totală) în România (la nivelul anului 2012, repet) a fost de 13,8% din PIB. Care PIB, la nivelul aceluiași an, a fost de 582 miliarde de lei. Am făcut iute o înmulțire și mi-a dat mai bine de 80 de miliarde de lei. Asta înseamnă ceva peste 17 miliarde de euro evaziune fiscală.

Așadar, să recapitulez: cele mai importante persoane din România discută, în contradictoriu, despre cum o să facă (sau n-o să facă) rost de 5 miliarde de lei (pe an) pentru a compensa bugetul din care se face plata pensiilor după ce va fi redus CAS-ul. În timp ce ele discută, în țara pe care o păstoresc se face evaziune fiscală de 17 miliarde de euro anual. Păi uite, îmi zic, de unde să luăm cele 5 miliarde de lei pe care le căutăm: din cele 17 miliarde de euro dosite de evazioniști. Și ne mai și rămâne o căruță de parale.

Oarecum dumirit, am revăzut cu ochii minții celebra întâlnire de la Cotroceni dintre Președinte, Primul-ministru și Ministrul de finanțe. În timp ce oamenii aceștia căutau cu lumânarea 5 miliarde de lei (unii le găseau, iar alții nu…), prin spatele lor am avut viziunea unor cetățeni care treceau prin cadru cărând cu greu sacoșe burdușite cu valută. Mai precis sacoșe cu 17 miliarde de euro pe care taman ce le luaseră din bugetul de stat și zoreau să le îndese în saltelele personale.

Și-am mai avut încă o „viziune macroeconomică”: din câte am înțeles eu cu mintea mea puțină, am impresia că România contractează împrumuturi externe pentru a-și finanța, în primul rând, evaziunea fiscală. Dar ce pricepe un prost ca mine?…