Virusul elvețian într-o Europă deja gripată de sindromul antimigraționist

Aprobarea limitelor asupra imigrației a uimit guvernul și cealaltă jumătate a populației elvețiene, dar a provocat și nemulțumirea mediului de afaceri, îngrijorat de repercusiuni din partea partenerilor europeni având în vedere că industriile de export generează mai mult de jumătate din PIB. Majoritatea economiștilor avertizează că măsurile de limitare a imigrației vor avea un efect negativ asupra economiei elvețiene, în principal în ceea ce privește investițiile.

CURENTELE NAȚIONALISTE AU CÂȘTIGAT TEREN ÎN EUROPA ÎN URMA CRIZEI FINANCIARE ȘI A DEPRESIUNII ECONOMICE. Trendul l-a ajutat pe Christopher Blocher, vicepreședintele Partidului Popular din Elveția, să-și impună punctul de vedere în referendumul recent. Blocher se declară un luptător împotriva „imigrației în masă„ și este principalul responsabil atât pentru convocarea referendumului, cât și pentru succesul inițiativei naționaliste.

Este cea de-a doua mare lovitură pe care politicianul elvețian o aplică proiectului unei Europe unite. În 1992, el s-a folosit tot de un referendum pentru a preveni aderarea Elveției la Zona Economică Europeană, eliminând astfel pe termen nedeterminat posibilitatea intrării în UE.
„Elveția nu are de gând să prevină sosirea tuturor străinilor. Cei de care este nevoie pot imigra în continuare. Restul, nu„, a declarat Blocher pentru Der Spiegel.

IN URMA CRIZEI ECONOMICE, PARTIDELE DE DREAPTA CU MESAJE POPULISTE DIN MAI MULTE STATE ALE UE AU ATINS COTE RECORD ÎN SONDAJE ÎN ULTIMII ANI, cetățenii est-europeni, în principal românii și bulgarii, fiind vizați de inițiative antiimigrare în țări precum Marea Britanie sau Germania.

În general, cetățenii europeni nu au fost niciodată foarte convinși de proiectul european și nu au simpatizat în mod special instituțiile UE, notează Der Spiegel. Însă înaintea crizei, majoritatea europenilor considerau că Europa unită reprezintă un plus pentru economie și nivelul de trai. Mișcările generate de criză – ajutoare financiare uriașe acordate de statele prospere către țările aflate în dificultate, creșterea șomajului în contextul menținerii sau creșterii migrației – au lovit însă în idealul european, tot mai multe persoane considerând că legăturile strânse dintre economiile de pe continent le afectează prosperitatea.