Violeta Rotărescu: Eșecul unui manager nu e o lecție personală, deci se învață foarte greu de unul singur
Literatura spune că trăsăturile negative se estomează în timp, dar unele pot să se accentueze, dacă vorbim de aroganță sau precauție excesivă.
“Eșecul nu e o lecție personală, deci se învață foarte greu de unul singur”, spune psihologul Violeta Rotărescu. După o perioadă în care încearcă să se accepte în noua ipostază a eșecului, managerii continuă în aceeași direcție. În cazul Lindei, CEO al uneia dintre cele mai mari companii internaționale, eșecul a venit tocmai de pe urma aroganței, însă caracterul său a rămas același. Chiar și după ce fusese demisă, iar angajații ajunseseră să o descrie drept incapabilă să-și gestioneze propria aroganță, Linda acuza după terminarea forțată a mandatului său probleme de principiu: că luptase pentru lucrurile în care credea, iar cultura societății nu era receptivă la femei puternice, calculate, aspirante la poziția de director.
În opinia psihologilor, managerii toxici funcționează după principiul “dezbină și domnește”. De aceea, nu numai relația angajatului cu șeful devine problematică, ci și relația cu întreaga echipă. Angajații devin mai neproductivi, iar disconfortul psihologic crește – “simți că munca nu are valoare pentru ceilalți, iar stresul devine o constantă în viața de zi cu zi”. Concediul medical, absenteismul sau bolile profesionale își au sursa tocmai în emoțiile negative generate la locul de muncă. Iar asta înseamnă costuri pentru companie. Un lider toxic îndepărtează chiar și de cinci ori mai mulți angajați față de ritmul normal al fluctuațiilor de personal dintr-o companie.