Vine sfârșitul hegemoniei dolarului? În timp ce Trump pune umărul la deprecierea monedei americane, europenii sunt din ce în ce mai îngrijorați că un euro lăsat să urce prea sus va deveni prea toxic pentru economie
Când pe 20 ianuarie președintele SUA Donald Trump a amenințat cu noi taxe vamale opt state europene care s-au împotrivit planurilor lui de a anexa Groenlanda, dolarul american a luat-o simțitor în jos, accelerându-se o tendiță vizibilă la moneda americană în ultimul an. Când Donald Trump a declarat recent că este „grozav“ ce se întâmplă cu dolarul, că deprecierea nu este ceva de îngrijorat ș…
Când pe 20 ianuarie președintele SUA Donald Trump a amenințat cu noi taxe vamale opt state europene care s-au împotrivit planurilor lui de a anexa Groenlanda, dolarul american a luat-o simțitor în jos, accelerându-se o tendiță vizibilă la moneda americană în ultimul an. Când Donald Trump a declarat recent că este „grozav“ ce se întâmplă cu dolarul, că deprecierea nu este ceva de îngrijorat și că este bună pentru afaceri, moneda s-a depreciat și mai mult și a atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani.
În ultimul an, cea mai răspândită monedă din lume și-a pierdut 10% din valoare. La acest lucru a contribuit faptul că în ultima vreme au apărut așa numitele ieșiri de capital antiamericane, eforturi ale investitorilor internaționali de a-și diversifica portofoliile astfel încât să-și reducă expunerea la activele denominate în dolari. Ei fug de fapt de datoriile imense ale Americii, de incertitudinea provocată de politicile președintelui american și de tensiunile geopolitice.
În acest an, aceste ieșiri s-au accelerat, în folosul activelor europene. Când investitorii vând dolari și cumpără euro, dolarul se depreciază. Donald Trump n-a ascuns niciodată că unul din instrumentele prin care vrea să stimuleze economia americană să crească este deprecierea dolarului. O monedă slabă face exporturile mai competitive ca preț pe piețele internaționale.
Însă importurile se scumpesc pe piața internă. Trump nu mai vrea importuri în SUA. Vrea producție locală cât mai multă. De asemenea, președintele face presiuni asupra băncii centrale americane, Fed, să reducă dobânzile pentru a ieftini creditul. Cei patru aleși ai săi care concurează pentru a prelua conducerea insituției după debarcarea lui Jerome Powell sunt adepți ai dobânzilor mici. Când o bancă centrală diminuează dobânzile, de regulă moneda națională se depreciază. Sunt toate condițiile pentru ca tendința de slăbire a puterii dolarului să continue. Mulți se întreabă dacă nu cumva lumea asistă la prăbușirea regelui dolar. Statele emergente din BRICS vor și fac eforturi pentru dedolarizarea părții lor din lume, efectuând din ce în ce mai multe tranzacții și schimburi în monedele lor. Dintre ele, se remarcă yuanul Chinei. La dedolarizare se alătură și europeni. Un fond de pensii danez își vinde tot portofoliul de titluri americane de datorie, ceea ce este de înțeles având în vedere presiunile puse de Trump pe Danemarca pentru cedarea Groenlandei. Suma este mică, 100 de milioane de dolari, dar este un semnal, pentru unii. Potrivit Bloomberg, investitorii europeni dețin acțiuni americane de 10.400 de miliarde de dolari, adică 49% din acțiunile americane din portofoliile străinilor.
Fondul Monetar Internațional, o instituție cu sediul la Washington, dar având-o la conducere pe bulgăroaica Kristalina Georgieva, a anunțat recent că se pregătește pentru scenarii neconvenționale pentru piețele financiare globale, inclusiv pentru posibilitatea ca încrederea în activele denominate în dolari să scadă din cauza îngrijorărilor în creștere ale investitorilor, potrivit Euractiv.
Cu alte cuvinte, FMI, gardianul financiar al lumii, se pregătește pentru posibilitatea ca investitorii să încerce să scape rapid și masiv de activele în dolari. Este vorba de evenimente care înainte păreau de neînchipuit, a explicat Georgieva. Prin urmare, asistă lumea la sfârșitul hegemoniei dolarului? Din titlurile alarmiste de pe diferite site-uri de interes pentru investitorii mărunți sau din afirmațiile unor finfluenceri reiese că da sau că cel puțin moneda americană a intrat într-o fază periculoasă. Analiștii mai serioși sunt mai prudenți cu afirmațiile.
Șefa FMI a reamintit tendința de durată a declinului ponderii dolarului în rezervele de monedă străină la nivel global, de la 72% în 2001 la sub 57% în prezent. Dedolarizarea se întâmplă, dar dolarul este încă rege. Șeful de la UBS chiar a spus că nu există încă alternativă la dolar, că fără dolar nu se poate. Există opinia, împărtășită și de BCE, că slăbiciunea dolarului este o oportunitate de neratat pentru ascensiunea euro.
Georgieva a spus că UE ar trebui să accelereze emisiunile de datorii comune pentru a oferi investitorilor active sigure ca alternativă la aur și la titlurile americane de trezorerie. „Ar crea ceea ce se cere: o ofertă mai mare de titluri europene pe care oamenii le pot cumpăra, deține și folosi“, a explicat ea, adăugând că un astfel de efort ar ajuta și la reducerea decalajului de investiții și ar sprijini creșterea economică.
Problema este că deprecierea de durată a dolarului cu puseuri de accelerare produce dezechilibre la nivel internațional. Poate crea tensiuni în sistemul financiar global. Spre exemplu, în timp ce dolarul scade, yenul crește față de moneda americană, ceea ce ar putea forța banca centrală a Japoniei să intervină. Datoria acestei țări pe piețele internaționale este într-un echilibru fragil. Se vorbește de risc mare de criză japoneză.
De asemenea, dacă euro se apreciază prea mult, devine toxic pentru economia europeană. Față de dolar, euro este acum la cel mai ridicat nivel de după mijlocul anului 2021. Euro puternic îi va dezavantaja pe exportatori, și așa năuciți de războiul taxelor vamale pornit de SUA, și va influența inflația.
BCE a dat deja de înțeles că este îngrijorată de aprecierea rapidă a monedei unice europene față de dolar și a avertizat ieri că această tendință poate împinge și mai jos inflația, care și așa este pe cale să coboare sub ținta de 2% a instituției. Deprecierea dolarului va influența politica monetară din zona euro, forțând BCE să scadă dobânzile.