Viitorii președinți ai României și Poloniei vor arăta cât de puternic a ajuns valul populist din Europa. Cât de mult influențează starea economiei orientarea politică a electoratului? În ultimele luni, polonezii au fost luați cu asalt de anunțuri cu disponibilizări în masă la fabrici

Salarii mai mari, dobânzi mai mici, inflația mai mică, creștere economică: Polonia stă în general mai bine decât România la indicatorii macroeco­no­mici. La unii, mult mai bine. Însă în ultimele luni vești precum „concedierile în masă continuă“ au erodat încrederea consumatorului polonez.

Alegerile pentru pre­ședin­te din Polonia de dumi­ni­că sunt considerate un baro­metru al fron­tului populist care străbate Europa. La fel și cele din Ro­mânia. În ambele state reprezen­tantul forțelor politice considerate pro-UE se luptă umăr la umăr cu cel al taberei naționaliste, dacă sunt avute în vedere rezultatele sondajelor de popularitate. Se poate spune că politic cele mai mari economii est-europene au ajuns la același punct de cotitură. Însă fundalul economic este, după anumite măsuri, diferit.

Polonia este o țară mai mare, cu o economie mai mare și cu o populație mai mare. În 2024, PIB per capita polonez a fost de 22.560 euro, cât cel al Greciei, Polonia ajungând din urmă economia ele­nă la acest indicator pentru prima dată, potri­vit Eurostat. Cel al României, de 18.560 euro. Româ­nia are înainte Ungaria, față de care în ulti­mii ani a accelerat mai puternic, și în spate Bulgaria.

După o altă măsură, căreia i se acordă mai multă atenție pentru că reflectă mai precis pute­rea unei economii, PIB per capita raportat la stan­dardul puterii de cumpărare, Polonia are doar un ușor avantaj înaintea României – a ajuns în 2024 la 79% din media UE 27, față de 78,3% în cazul României. Acești indicatori arată locul economiilor în UE. Alții sunt cei care arată mersul economiilor. În primul trimestru al acestui an PIB-ul polonez a încetinit, dar a păstrat o viteză remarcabilă în contextul european.

Avansul a fost cel mai mare dintre cele ale celor 15 state UE pentru care Eurostat a prezen­tat date, de 0,7% în raport cu trimestrul anterior. PIB-ul României a încetinit până la stagnare. Activitatea din industrie a avut un rol hotărâtor în evoluțiile ambelor economii. În primul tri­mestru al acestui an, sectorul industrial polonez s-a contractat doar în martie (-1,4% față de luna anterioară). Cel din România a scăzut și în februarie (-2,3%) și în martie (-0,5%).

Angajatorii din mediul privat din ambele țări au reacționat la încetinirea sau la reducerea acti­vității prin restructurarea personalului. În Polo­nia, afaceri istorice și-au încetat activitatea sau au recurs la restructurări. Exemple sunt producătorii din industria ceramicii. O organizație a lor a avertizat că a crescut pericolul de falimente și disponibilizări din cauza energiei scumpe și lipsei de protecție în fața asaltului concurenței neloiale, venită în special de la firme din India.

Producătorul de chimicale Qemetica Soda Polska, fost Ciech, prezent și în România la complexul chimic de la Govora, a anunțat oprirea completă a producției la uzina de sodă din Janikowo. Compania a cerut anterior protecție față de importurile ieftine din Turcia. De ase­me­nea, fabrica de rulmenți Krasnik a anunțat dispo­nibilizări în masă. Dar în ambele state fabrici au anunțat disponibilizări. Totuși, acest lucru nu s-a văzut până acum în rata șomajului. Piețele muncii, care de mai mulți ani se confruntă cu penurii de forță de muncă, au reușit să absoarbă personalul disponibilizat.

Trebuie observat, însă, că în România rata șomajului este aproape dublă față de cea din Polonia – 5,5% în martie vs 2,7%. Acest indicator oferă doar o imagine generală și opacă a pieței muncii. În Polonia angajații se plâng că companiile profită de situație pentru a evita să ofere viitorilor angajați contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, mai sigure. Pe de altă parte, Polonia oferă salarii mai mari. Eurostat arată că salariul minim brut polonez s-a situat în ianuarie la echivalentul a 1.091 euro pe lună, în timp ce cel românesc se ridică la 814 euro pe lună.

În ultimii ani, bugetele salariaților, pensionarilor și tuturor consumatorilor au fost lovite de presiunile inflaționiste, create, printre altele, de explozia prețurilor energiei. Valul record de inflație s-a spart. Însă prețurile au rămas sus și la multe categorii de produse continuă să crească. Cele mai îngrijorătoare scumpiri par a fi la alimente. În punctul de vârf al scumpirilor, în martie 2023, rata de inflație anualizată la produse alimentare din Polonia a depășit 25%, spun cifrele de la Eurostat.

În luna martie a acestui an, indicatorul a fost de 6,2%, ceea ce reprezintă o accelerare de la cota de 0,1% din martie 2024. În România, inflația a atins punctul de vârf în ianuarie 2023, când s-a situat la 23,2%. În martie 2025, indicatorul a urcat la 4,9%. Minimul perioadei a fost de -0,4% și a fost atins în iunie 2024. Prețurile alimentelor depind de mulți factori, cum ar fi prețurile de producție, de transport, specula, penurii, însă reflectă și inflația generală. Iar contra acesteia băncile centrale din Europa au luptat prin majorarea dobânzilor.

Scumpirea creditului ar fi trebuit să descurajeze consumul. De creșterea dobânzilor în UE s-au arătat nemulțumiți în special consumatorii polonezi. Banca națională a Poloniei a urcat dobânda de referință la maximul de 6,75% în 2022 și nu s-a grăbit să o scadă. În prezent, indicatorul este la 5,25%. Banca Națională a României a dus dobânda de politică monetară la maximul de 7% în 2023.

Dobânda cheie este acum de 6,5%, neschimbată din vara anului trecut. Unul din subiectele pe care insistă cel mai mult partidele extremiste, suveraniste sau naționaliste sunt imigranții și forța de muncă din străinătate. În România muncesc circa 140.000 de cetățeni din afara UE, potrivit datelor ministerului muncii. Ca pondere în numărul total de salariați, aceștia ar reprezenta 2,8%.

În Polonia, anul trecut lucrau 1.045.000 de cetățeni străini, reprezentând circa 7% din totalul forței de muncă, conform datelor oficiale. Dintre aceștia, 67% sunt din Ucraina, de mulți ani sursa principală de forță de muncă străină. Se remarcă, la contribuția la piața muncii, și cetățenii din Belarus, cei din Georgia și cei din India.

Investițiile străine arată cât de sănătos sau de atractiv este mediul în care se face business

O companie americană, Ascend Elements, tocmai a anunțat că va investi 1,18 miliarde euro în construirea unei fabrici de materiale pentru baterii electrice în Polonia. Proiectul va primi subvenții de 288 milioane euro, printre cele mai mari acordate vreodată de guvernul polonez. Polonia este cel mai mare exportator european de baterii pentru mașini și vehicule electrice și ocupă locul doi în lume, după China. Nu ar fi ajuns aici fără investitori străini. O analiză KPMG publicată în 2024 a găsit că Polonia este cea mai populară locație din UE pentru nearshoring pentru procese de fabricație avansate. Circa 23% din participanții la studiu au identificat această țară ca locație atractivă.

În cazul României, procentul a fost de 8,5%, mai bun decât cel, spre exemplu, al Franței și al Ungariei. Conform unui sondaj din 2024 realizat de firma de consultanță EY, Polonia este cea mai atractivă destinație pentru investiții din regiune. În 2023, intrările de investiții străine directe s-au ridicat la 26 de miliarde de euro. Spre comparație, în România fluxul a fost de 6,7 miliarde euro. Majoritatea investițiilor din Polonia au provenit din Europa de Vest și Marea Britanie.

Mai multe companii americane, precum Google, Amazon, Goldman Sachs și IBM, au investiții în țară, dar și coloși din Asia. Cel mai atractiv sector pentru nearshoring în Polonia este producția de baterii. Țara este al doilea cel mai mare exportator de baterii litiu-ion din lume, după China; 60% din bateriile fabricate în Europa sunt produse în Polonia. Unul dintre cei mai importanți investitori străini din sector este LG Chem. Compania a investit un miliard de euro în fabrica sa poloneză din 2017. Acestuia i se alătură compania chineză Capchem. Deși Polonia este prezentă constant în topurile europene ale atractivității pentru investiții, loc pentru și mai mulți jucători străini există destul.

Conform unui raport al Școlii de Economie din Varșovia, companiile străine reprezintă doar 1% din totalul afacerilor care operează în Polonia, dar sunt responsabile pentru 40% din valoarea adăugată generată în economia poloneză, scrie Portfolio. România, în schimb, se remarcă prin poziția geografică. Aceasta o face un punct de legătură important între Europa și Asia, precum și între Orientul Mijlociu și Balcanii de Vest. La fel ca Polonia, România este una dintre principalele gazde din Europa pentru operațiuni de nearshoring din industria bateriilor. Acesta înseamnă și o industrie auto dezvoltată. Ford, din SUA, își exportă 90% din mașinile produse în România.

Pe lângă constructori s-au dezvoltat constelații întregi de furnizori de piese și componente. Dintre cei veniți de curând, Nokian Tyres, din Finlanda, și-a stabilit pentru acest an o producție de un milion de anvelope la noua sa fabrică din Oradea. Schiffer Industries, un producător german de piese auto din plastic, își construiește o fabrică la Hunedoara. Pe lângă companiile auto, în țară au apărut și investitori din industria de apărare. De exemplu de nou venit este compania sud-coreeană Hanwha Aerospace.