VIDEO. „Sunt oameni de 17-18 ani care pleacă din țară fără să fi pus piciorul vreodată într-o universitate românească”. Cum explică un profesor de la Politehnica București goana studenților români după iluzia Occidentului

Elevii români ajung de multe ori să ia în calcul ideea de a studia la unversitățile din străinătate după finalizarea liceului și ajung chiar să ia decizia de a pleca din țară fără să fi avut vreodată un contact real cu universitățile românești și cu ce le pot oferi acestea.

„Sunt oameni de 17-18 ani care pleacă din această țară fără să fi pus piciorul vreodată într-o universitate românească. (…) În momentul în care ai 18 ani să pleci din țară e o formă de validare pe care, îmi pare rău să o spun, mulți dintre profesorii de liceu o încurajează, în lipsa unei decizii raționale”, a explicat Răzvan Rughiniș, profesor la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București.

Un procent de 23% dintre tinerii români plănuiesc să se mute în altă țară în următorii trei ani, după cum arată datele dintr-un studiu publicat recent de Eurofound – Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă și Viață.

Decizia de a pleca din țară la 18 ani poate fi una impulsivă în lipsa unor informații concrete cu privire la ce are de oferit sistemul de învățământ românesc în raport cu cel european. România stă mai bine decât Occidentul, cel puțin din perspectiva învățământului tehnic.  

„Dacă vrei să faci inginerie, ingineria este despre laboratoare, despre experiență practică. Uită-te câte ore de laborator sunt în curriculum, uită-te care este dimensiunea formațiilor de lucru. Pe metrici concrete, învățământul românesc stă extraordinar de bine, mult peste toate ofertele europene. Este un lucru pe care nu reușim să îl transmitem, pentru că am căzut victima acestei mentalități, că la noi s-au strâns toate nenorocirile”.

Astfel, principala competiție a universităților românești nu sunt celelalte universități din România, ci imaginea adesea exagerată a învățământului european și internațional.

Răzvan Rughiniș este profesor de securitate cibernetică la Politehnica București, iar în 2013 a înființat programul Innovation Labs alături de antreprenorul Andrei Pitiș. El a fost prezent la conferința ZF Reindustrializarea României 2024, în panelul „Cum își pregătește România specialiștii pentru industria viitorului?”

Rughiniș a oferit în cadrul panelului și un exemplu personal, întrucât propriul său fiu a terminat liceul recent și s-a aflat în fața deciziei de a studia în România sau de a pleca peste graniță. În urma aprofundării subiectului, el a decis să rămână în țară.

„Ca părinte, prima mea preocupare a fost să-mi sprijin propriul copil să ia o decizie informată. (…) Am avut răbdare în primul rând să îl ascult, să îmi dau seama că era mai degrabă o decizie luată pe baza grupului de prieteni și să încerc să îl aduc dintr-un spațiu emoțional de tipul <<vreau să plec>> înspre o decizie rațională”.

Imaginea adesea exagerată a învățământului european și international, așa cum o numește Rughiniș, se suprapune peste o imagine negativă pe care au o tinerii din România, uneori din lipsă de documentare. După ce a discutat într-o pauză cu unul dintre studenții de anul 3, profesorul i-a îndemnat pe toți colegii săi să scrie pe tablă afirmații despre economia României.

„Am scris pe tablă undeva la 50 de afirmații în 45 de minute. Din cele 50 de afirmații, doar două erau adevărate. Niciunul dintre studenții mei nu cunoaște creșterea extraordinară a economiei României”.