Victor Dima, Manager Trezorerie, Tavex România: Aurul la maxime istorice: Cât ai fi câștigat dacă ai fi cumpărat aur acum 5 ani?

La începutul anului, aurul a atins un nou maxim istoric, apropiindu-se de pragul de 5.600 de dolari pe uncie troy, pe fondul intensificării incertitudinilor economice și geopolitice. Ulterior, cotația a suferit o corecție de aproximativ 10%, până în zona de 4.900 dolari pe uncie troy, însă metalul prețios rămâne la niveluri fără precedent.

Această evoluție nu este un simplu episod speculativ, ci expresia unor dezechilibre macroeconomice profunde, care s-au acumulat în ultimul deceniu și s-au accentuat după pandemie.

Cerere record într-un context global tensionat

Datele publicate de World Gold Council confirmă tendința: în 2025, cererea globală de aur a depășit pentru prima dată pragul de
5.000 de tone, atingând un record istoric. Valoarea totală a achizițiilor s-a ridicat la aproximativ 555 de miliarde de dolari, cu circa 45% peste nivelul anului anterior. În plus, aproximativ 95% dintre oficialii de la băncile centrale anticipează creșterea rezervelor de aur în următoarele 12 luni. 

Aceste cifre reflectă nu doar interesul investitorilor individuali, ci și o schimbare strategică la nivel instituțional, în special în rândul băncilor centrale, care au continuat să adauge peste 1.000 de tone anual la rezervele lor oficiale. Acest comportament nu este întâmplător, ci indică o repoziționare structurală a aurului în arhitectura financiară globală.

Ce ar fi însemnat o investiție în aur acum 5 ani?

Pentru a înțelege amploarea mișcării, este suficient să privim retrospectiv. În ianuarie 2020, prețul aurului era în jur de 1.400 de euro pe uncie troy. Astăzi, cotația se situează în jurul valorii de 5.100 de euro.

O investiție de 10.000 de euro realizată la începutul anului 2020 și păstrată până în prezent ar fi ajuns la aproximativ 33.000 de euro. Vorbim despre o creștere de peste trei ori, fără utilizarea unor instrumente financiare complexe sau a capitalului împrumutat.

Această evoluție subliniază rolul aurului ca activ de protecție pe termen lung, în special într-un mediu caracterizat de inflație ridicată, politici monetare expansioniste și volatilitate geopolitică.

Într-un scenariu de bază, aurul va depăși pragul de 6.000 de dolari pe uncie troy până la finalul anului, posibil chiar mai devreme decât anticipează piețele.

Datoria globală – problema structurală a economiei mondiale

Fundamentul creșterii aurului îl reprezintă acumularea masivă de datorie la nivel global. Aproape toate economiile dezvoltate operează astăzi cu deficite bugetare structurale și cu niveluri ale datoriei publice greu de susținut pe termen lung.

În Statele Unite, deficitul anual se situează în jurul valorii de 2 trilioane de dolari, echivalentul a aproximativ 7% din PIB, iar datoria publică totală a depășit 125% din PIB. Situația nu este izolată. În zona euro, raportul mediu datorie/PIB depășește 90%, iar Japonia se confruntă de ani buni cu un nivel al datoriei care depășește cu mult dimensiunea economiei sale.

Ne aflăm într-un moment istoric atipic: lumea este astăzi mai îndatorată decât în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, deși traversăm una dintre cele mai lungi perioade de pace din ultimele opt decenii.

Inflația, tensiunile geopolitice și reașezarea ordinii financiare

Într-un sistem bazat pe monedă fiduciară, singura modalitate realistă de a gestiona un asemenea volum de datorie este prin emiterea de monedă suplimentară. Practic, datoria veche este refinanțată cu bani nou creați.

Într-un astfel de mediu, aurul devine un activ esențial. Spre deosebire de monedele fiduciare, care își pot pierde puterea de cumpărare prin emisiune excesivă, aurul este un activ finit, cu ofertă limitată, care tinde să își conserve valoarea în termeni reali.

Factorii economici sunt amplificați de un context geopolitic tot mai fragil: războiul din Ucraina, tensiunile persistente din Orientul Mijlociu, conflictele comerciale și competiția pentru supremație tehnologică și monetară. În paralel, dolarul american a înregistrat o depreciere de aproximativ 10% raportat la indicele DXY, semn al unor presiuni suplimentare asupra monedei de rezervă globale.

Această combinație de războaie regionale, fragmentare economică și tensiuni valutare alimentează cererea pentru active considerate „refugiu”, precum aurul și argintul.

Un aspect esențial, adesea ignorat, este natura aurului. Obligațiunile reprezintă o promisiune de plată. Monedele sunt susținute de încredere. Contractele financiare depind de contraparte. Aurul fizic, în schimb, nu este o promisiune, ci un activ tangibil, fără risc de contraparte.

Cât de sus poate ajunge aurul?

Ne aflăm în al treilea mare ciclu ascendent al aurului din ultimele decenii și, cel mai probabil, încă în prima treime a acestuia. În anii ’70, aurul a crescut de aproximativ 24 de ori, iar între 2000 și 2010 de circa opt ori. În prezent, creșterea este de aproximativ trei ori, într-un context de îndatorare și instabilitate geopolitică semnificativ mai ridicat.

Într-un scenariu de bază, aurul va depăși pragul de 6.000 de dolari pe uncie troy până la finalul anului, posibil chiar mai devreme decât anticipează piețele. Pe termen mai lung, consider că acest ciclu ar putea duce cotația peste nivelul psihologic de 10.000 de dolari pe uncie troy.

Nu privesc actuala creștere ca pe un vârf izolat, ci ca pe o etapă într-un proces mai amplu de reajustare monetară globală. Într-o lume marcată de datorii record, inflație structurală și reașezări geopolitice, aurul își reafirmă rolul de activ strategic și instrument de protecție a capitalului.  

O investiție de 10.000 de euro realizată la începutul anului 2020 și păstrată până în prezent ar fi ajuns la aproximativ 33.000 de euro.