Victor Banța, Ministerul Dezvoltării: Până în 2028 vom ajunge la acoperire de peste 75% la nivel național cu rețelele de apă și canalizare

Rețelele de apă și canalizare din România continuă să se dezvolte, deși această dezvoltare a întârziat raportat la oportunitățile de finanțare pe care le-au avut autoritățile, iar în următorii 4-5 ani rețelele de apă și canalizare ar putea ajunge la o acoperire de peste 75% la nivel național, după cum explică oficialii guvernului.

„În ceea ce privește estimarea pentru extinderea rețelelor, noi am finanțat sau am propus spre finanțare lucrări publice în așa fel încât cred că vom ajunge până în 2028 la peste 75% rețele de apă și canal în România pentru localități și pentru locuințe”, a declarat Victor Banța, secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prezent la conferința ZF Cei mai mari jucători din economie 2024.

Asociația Comunelor din România estima în 2021 că cea mai dură situație este cea din mediul rural, unde doar 60% din localități aveau apă și canalizare. În aceeași perioadă, cifrele la nivel național arătau că rata de conectare la servicii de apă era de circa 70%, în timp ce rata de conectare la servicii de canalizare era de puțin peste 50%.

O altă provocare majoră este conectarea la rețeaua de gaze, care nu există pentru jumătate din mediul rural. O astfel de situație ne plasează la coada Uniunii Europene, deși România a avut la dispoziție fonduri europene pentru a îmbunătăți aceste rețele primare și viața oamenilor din comunitățile locale. Autoritățile nu au reușit să atragă fonduri suficient de repede.

Secretarul Victor Banța a vorbit și despre Anghel Saligny, fostul PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală), un instrument de finanțare din bani publici, de la bugetul local, care s-a adresat în mod istoric unităților administrativ teritoriale (UAT) care nu au avut acces la fonduri europene sau primarilor care „fug de fonduri europene”.

„Atunci când s-a decis înființarea programului Anghel Saligny, peste 55% din locuințe nu aveau canalizare, vreo 48% nu aveau apă potabilă la robinet. Noi i-am încurajat să meargă către fonduri europene. Efortul de cofinanțare este mic, dar și birocrația este mai mare și de ele fug primarii, că asta este”.

Pentru a înțelege cât de puțin au atras autoritățile locale bani europene pentru dezvoltarea acestor infrastructuri până să ajungă la PNDL/Anghel Saligny, la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, gradul de conectare la servicii de apa era in jur de 53% iar la servicii de canalizare de 43%.

„Pe Anghel Saligny atunci când s-a început am plecat cu 50 de miliarde de lei doar pentru drumuri, poduri, apă și canal, pe o durată de șapte ani, din 2021 până în 2028, bani publici, din bugetul statului, care sunt credite de angajament, adică ei sunt pe hârtie. Plus, încă 15 miliarde de lei pentru rețele de distribuție gaze. Deci o anvelopă de 65 de miliarde de lei pe 7 ani”.

Ce a mai declarat în cadrul conferinței ZF Cei mai mari jucători din economie 2024:

• În momentul de față, pe Anghel Saligny s-a ajuns cu plata pentru toate lucrările pe care le-am primit la decontare până pe 30 aprilie 2024. Eu cred că este un termen de plată rezonabil.
• În Anghel Saligny avem două modalități de control, un control prin Inspectoratul de Stat în Construcții, care se duc la fața locului și utilizează orice pârghie ca să realizeze dacă ce scrie în documetne este identifc cu ce se află pe teren și după ce primim acel document putem face plata. În același timp, în baza unor sesizări, în baza unor analize, putem face și controale, avem departament de control dedicat în cadrul direcției generale care gestionează aceste programe, care în baza analizelor se duc pe teren și mai fac o verificare în zonele sensibile, unde sunt suspiciuni de fraudă.
• O altă strategie a Ministerului Dezvoltării este strategia pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Sunt zeci de ani de la cutremurul din ă77, în care aproape nimic nu s-a făcut pe consolidarea clădirilor. Până în 2022, în omânia nu se consolidaseră mai mult de 100 de clădiri multifamiliale, adică blocuri, ceea ce este foarte grav. În baza acestei strategii a luat nașterea legea 212/2022 și ulterior un program național pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic.