Vicepremierul Oana Gheorghiu: România „nu este un lider digital" dar guvernul „apasă butonul de restart" în digitalizarea sectorului public. „Avem sisteme moștenite. Avem instituții fragmentate. Decenii de procese construite în jurul comodității statului, nu a cetățenilor”

◆ Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat la conferința AI & Big Data Conference – Regional AI Valley, organizată vineri la București, că România „nu este un lider digital” și a anunțat un plan care include un cloud guvernamental, formarea funcționarilor publici în utilizarea inteligenței artificiale și implementarea portofelului digital european EUDI ◆ Gheorghiu a lansat pe 3 martie platforma fara-hartie.gov.ro, unde cetățenii pot raporta blocajele birocratice din relația cu statul. „În primele 25 de ore am primit peste 1.000 de sesizări. Aceasta nu este o poveste de succes. Este un diagnostic”, a spus vicepremierul ◆ Cele peste 580 de sesizări publicate pe platformă arată că problemele cel mai frecvent raportate țin de cartea de identitate electronică (85), declarațiile fiscale (84) și înmatricularea auto (74) – iar cea mai mare categorie, „Altele” (171), sugerează că tipologia blocajelor e mai diversă decât a anticipat Guvernul 

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat vineri, la conferința AI & Big Data Conference – Regional AI Valley, că România „nu este un lider digital” dar că guvernul „apasă butonul de restart” în digitalizarea sectorului public. Discursul a venit la câteva zile după lansarea platformei Fără Hârtie (fara-hartie.gov.ro), unde cetățenii pot raporta blocajele birocratice pe care le întâmpină în interacțiunea cu statul – iar primele date de pe platformă arată, deloc surprinzător, că decalajul dintre promisiunile oficiale și experiența de la ghișeu rămâne substanțial.

„România nu este un lider digital, încă nu. Avem sisteme moștenite. Avem instituții fragmentate. Decenii de procese construite în jurul comodității statului, nu a cetățenilor. Și spun asta nu ca o critică a trecutului, ci ca un punct de plecare pentru ceea ce facem acum. Pentru că nu ne mai permitem luxul timpului”, a declarat Gheorghiu în discursul de deschidere al conferinței, care a fost organizată de AmCham România, AmCham Moldova și AmCham Ucraina, alături de ANIS România, ATIC Moldova și IT Ukraine Association.

Gheorghiu a prezentat un set de priorități care includ finalizarea construcției cloudului guvernamental menit să înlocuiască sistemele informatice fragmentate, implementarea portofelului digital european (EUDI wallet) – pentru care a anunțat că vor exista reguli și un calendar până la sfârșitul lunii martie – și un program național de formare a funcționarilor publici pe inteligență artificială, prin Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

„Fundația pentru acest restart este infrastructura. Un cloud guvernamental care înlocuiește sistemele IT fragmentate cu platforme integrate și sigure, asigurând că datele circulă între instituții, nu între ghișee. Lucrăm în prezent la deblocarea procesului, direct cu instituțiile și cu contractorii. Pentru că construcția în silozuri trebuie să se oprească”, a declarat vicepremierul.

Gheorghiu a mai anunțat că România vizează aplicarea principiului „once-only” – conform căruia niciun cetățean nu ar trebui să depună aceleași date de două ori la instituții diferite – și a propus crearea unui „coridor AI” între România, Republica Moldova și Ucraina. „Împreună putem construi un coridor AI care să poziționeze cele trei țări favorabil în Europa”, a spus vicepremierul.

Întrebată care este cea mai mare barieră în digitalizarea administrației, Gheorghiu a răspuns: „Cred că trebuie să recunoaștem că tehnologia nu este bariera reală. Bariera reală este cultura instituțională și voința politică. Poți implementa cea mai bună inteligență artificială disponibilă și va eșua dacă instituția care o folosește este concepută să reziste schimbării.”

Gheorghiu a adăugat că, pentru acest motiv, guvernul combină transformarea digitală cu reforma administrației publice, „făcând instituțiile publice responsabile de rezultate, nu doar de procese și proceduri.”

Vicepremierul a recunoscut explicit problema centrală: „Oamenii au nevoie de rezultate, nu doar de strategii. Avem strategii, dar implementarea este cea mai mare problemă.”

Cel mai concret semnal al distanței dintre planurile anunțate și realitatea de la ghișeu vine însă din datele propriei platforme a guvernului. Gheorghiu a anunțat că platforma Fără Hârtie, lansată pe 3 martie, a primit peste 1.000 de sesizări în primele 25 de ore de la lansare.

„Tehnologia singură nu este suficientă. Trebuie să vorbim cu oamenii, să avem informații de la oameni direct. Pentru asta am lansat, acum câteva zile, platforma fara-hartie.gov.ro, unde oamenii pot raporta toate blocajele birocratice pe care le întâmpină în relația cu statul. Și în primele 25 de ore am primit peste 1.000 de sesizări. Aceasta nu este o poveste de succes. Este un diagnostic. Și ne spune că avem foarte mult de lucru în lunile următoare. Și ne oferă o hartă”, a declarat Gheorghiu.

“Harta” respectivă arată o realitate binecunoscută – principiul „once-only” invocat de vicepremier nu există.

Ce arată sesizările: buletinul electronic nu funcționează, fiscul cere hârtii, înmatricularea presupune deplasări multiple

Din cele peste 580 de sesizări publicate pe fara-hartie.gov.ro la data de 6 martie, cele mai frecvente privesc cartea de identitate electronică (85 sesizări), declarațiile fiscale (84), înmatricularea auto (74), serviciile medicale și dosarele de handicap (55) și pensiile (49). Categoria cu cele mai multe intrări – „Altele / procedură nelistată” (171) – sugerează că problemele birocratice sunt mai diverse decât categoriile predefinite ale platformei.

Temele transversale ale sesizărilor sunt consecvente: cetățenii sunt trimiși de la o instituție la alta pentru documente pe care statul le deține deja, buletinul electronic nu este integrat în procedurile instituțiilor, iar o ordonanță de urgență care obligă cumpărătorul de imobile să prezinte atestat fiscal a dublat cozile la direcțiile de taxe locale.

Sesizările publice de pe Fără Hârtie ilustrează concret decalajul pe care vicepremierul l-a descris la nivel de principiu. Un cetățean din Iași care a ridicat noua carte electronică de identitate raportează că „a durat 25 de minute să adăugăm semnătura. Serverele nu funcționau. Din discuții cu funcționarul, asta se întâmplă zilnic. Degeaba ne lăudăm că facem un sistem informatic dacă el doar consumă bani și nu merge” (sesizarea #1227, SPCLEP Iași).

O altă sesizare, din Constanța, descrie un cetățean care și-a făcut programare online pe portalul MAI și s-a prezentat cu documentele cerute, dar „a fost trimis la primărie să aducă nomenclatorul stradal al municipiului Medgidia” (sesizarea #860). La București, un cetățean raportează că „se solicită depunerea documentelor online pentru a te programa, dar la ghișeu trebuie să te prezinți cu dosar cu șină, altfel ai parte de o atitudine ostilă din partea personalului” (sesizarea #771).

În zona fiscală, un cetățean din Argeș a completat două formulare, le-a semnat cu semnătură digitală calificată și le-a trimis online, „dar a primit răspuns că trebuie să trimită și CI cu mențiunea «conform cu originalul» și semnătura olografă” (sesizarea #628). Un alt cetățean din Sibiu raportează că „are nevoie de câte un cazier fiscal pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în care a deținut proprietăți. Și trebuie să meargă fizic la fiecare primărie” (sesizarea #1532).

Poate cea mai dură sesizare vine din Suceava, de la o femeie care a mers să își schimbe buletinul și „a fost trimisă dintr-o parte în alta”, pierzând două zile: „Pur și simplu am început să plâng în a doua zi. Îmi iubesc țara, dar când pierzi zile întregi și mai îți vorbesc și cum îți vorbesc funcționarii publici, nu îți mai trebuie nimic” (sesizarea #1198).

O problemă distinctă, semnalată în categoria servicii medicale, privește dosarele de handicap. O familie din Argeș raportează că este obligată să refacă dosarul la fiecare doi ani pentru un copil cu „pierdere totală a auzului din naștere. Implant cohlear bilateral. (…) Cum să se îmbunătățească? Se naște fără auz și nu o să audă vreodată fără implant. Diagnostic ireversibil” (sesizarea #583).

Consistență în promisiuni

Discursul vicepremierului Gheorghiu de la AI Valley seamănă, în linii mari, cu cel susținut în noiembrie 2025 la Sumitul de guvernanță digitală organizat de think tank-ul Edge Institute, un eveniment găzduit la Palatul Cotroceni. Atunci, Gheorghiu declara: „Pe zona de digitalizare este o fragmentare și o lipsă de coordonare. Și dacă e ceva ce sper să reușesc în mandatul ăsta, este exact asta: să găsim o variantă prin care să aducem toți actorii la masă și să ne apucăm de ceva mult mai strategic decât s-a reușit până acum”.

La același eveniment, vicepremierul anunțase că a demarat recrutarea unui „director de IT guvernamental”. Patru luni mai târziu, la AI Valley, rolul nu a mai fost menționat – discursul s-a concentrat pe infrastructură (cloud) și pe platforma Fără Hârtie.

Tot în noiembrie, ministrul investițiilor Dragoș Pîslaru avertizase explicit asupra riscului de repetare a ciclului: „Discutăm de Ziua Cârtiței. Ciclul prin care trecem noi acum a mai fost, în urmă cu mai mulți ani de zile, încă un ciclu în care s-a ales un CIO guvernamental, s-a încercat și atunci un big push pe zona asta de digitalizare și după aceea reforma a dispărut în neant”, declarase Pîslaru.