Via Transilvanica se transformă într-un spațiu de cercetare și memorie culturală. Proiectul urmărește să recupereze și să păstreze fragmente de memorie aflate în pericol de dispariție, de la povești, gesturi și practici până la limbaje, imagini, gusturi, forme de locuire și moduri de a înțelege un teritoriu

Via Transilvanica va deveni în perioada 2026–2028 un spațiu de cercetare, creație și documentare culturală prin proiectul Terra Memoriae, o inițiativă lansată de Tășuleasa Social și UmanEast pentru Educație și Cultură, alături de Radio România Cultural.

Proiectul urmărește oamenii, comunitățile, tradițiile și poveștile de pe cei aproximativ 1.600 de kilometri ai Via Transilvanica și își propune să aducă cercetarea umanistă direct în teren, în cele aproximativ 400 de comunități traversate de traseu.

Inițiativa pornește de la trei întrebări – „De unde venim, de-ai cui suntem și ce facem mai departe?” – și tratează Via Transilvanica și ca pe un spațiu cultural în aer liber, în care întâlnirea cu oamenii și locurile poate deveni o formă de cunoaștere și înțelegere a identității.

„De când a apărut Via Transilvanica, am devenit drumar și am descoperit un peisaj etnografic aproape inepuizabil și o Românie despre care simt că avem încă atât de multe de spus. Terra Memoriae este șansa de a coborî în profunzimea acestor locuri, de a pune cunoașterea în dialog și de a le oferi oamenilor, inclusiv celor veniți din afară, șansa de a se îndrăgosti de țara noastră”, a declarat Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social.

Nouă rezidențe culturale în cele opt ținuturi ale traseului

Terra Memoriae va include nouă rezidențe culturale în cele opt ținuturi ale Via Transilvanica, la care vor participa artiști și cercetători din domenii precum literatura, gastronomia, antropologia, arta, arhitectura, teatrul, istoria, fotografia și biologia.

Printre proiectele anunțate se numără „Bucovina: bornă spirituală și entuziasm”, cu Moni Stănilă, și „Bucovina: ce mâncăm atunci când ne punem la drum?”, cu Adriana Sohodoleanu. Alte explorări vor fi realizate de Laura Jiga Iliescu, Irina Botea Bucan și Jon Dean, Dorin Ștefan și studenții săi, Elise Wilk, Cătălin Pavel și studenții, Iosif Király și Alexandru Stermin.

Rezidențele sunt gândite ca spații de colaborare între cercetători, artiști și comunități, iar fiecare dintre ele va genera o formă de documentare – text, imagine, sunet, obiect, lucrare sau arhivă – care va rămâne legată de comunitatea în care a fost creată.

Proiectul urmărește astfel să recupereze și să păstreze fragmente de memorie aflate în pericol de dispariție, de la povești, gesturi și practici până la limbaje, imagini, gusturi, forme de locuire și moduri de a înțelege un teritoriu.

„Terra Memoriae pornește tocmai de aici, de la ideea că un drum nu poate fi înțeles doar prin peisaj, ci și prin oamenii, istoria, patrimoniul și poveștile locurilor. Acest proiect este, de fapt, o invitație la dialog și o invitație la a dezvolta o cultură a memoriei”, a afirmat George Gîlea, președintele UmanEast.Proiectul va avea ca reper final Centenarul Radio România din 2028. Pe 1 noiembrie 2028 este programat un spectacol la Sala Radio, alături de lansarea unui documentar de 90 de minute și un eveniment dedicat culturii și memoriei.

Via Transilvanica este primul traseu de lungă distanță din România care traversează țara de la Putna la Drobeta-Turnu Severin și poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau călare. Tășuleasa Social a inaugurat în 2022 traseul de 1.400 de kilometri, după patru ani și jumătate de lucru, iar în 2025 a început extinderea acestuia către alte regiuni istorice ale României.

Tot în 2025 a fost lansat Terra Borza Teutonica, un nou ținut de 170 de kilometri, care a făcut din Brașov a treia poartă de intrare pe Via Transilvanica. Organizația spune că extinderea traseului va continua în următorii 20 de ani.