Veștile nu sunt bune pentru Europa de Est: inflația puternică persistă, economia încetinește și dobânzile vor rămâne sus tot anul

Cea mai puternică inflație din UE, cea a Ungariei, a mai făcut un pas înapoi în martie, dar este unul îngrijorător de mic. Ritmul de creștere anualizată al prețuri­lor a rămas peste pragul psihologic de 25%. Acesta este un semn că pe de-o parte procesul de dezinflație va fi unul foarte lent, iar pe de alta că banca centrală ungară nu va putea coborî prea curând dobânzile, deși economia dă semne tot mai clare de slăbiciune: vânzările de retail și industria se duc în jos. Dar și celelalte state est-europene au cam aceleași probleme.

Un motiv în plus de supărare în Ungaria este că investitorii au început să ia cu asalt obli­gațiunile românești, pe care până nu demult le priveau cu o prudență mai mare sau le ocoleau din cauza deficitului bugetar și a celui de cont curent prea ridicate. Explicația găsită de Portfolio, principala sursă ungară de ana­lize economice de presă, este nu că România și-a îmbunătățit sem­nificativ parametrii buge­tari, ci că finanțele celorlalte economii din regiune s-au degradat, țările ajungând toate pe același palier.

Un plus al României ar fi că importă mai puțină energie decât vecinii. Inflația anuală din Ungaria a încetinit de la 25,4% în februarie la 25,2% în martie, deși toată lumea se aștepta la o decelerare mai puternică. Martie este ast­fel a doua lună în care indicatorul se retrage, ceea ce ar întări teoria că inflația a depășit punctul de vârf. Însă este vorba doar de infla­ția generală. Cea de bază, la calcularea căreia sunt excluse elemente cu prețuri vola­tile precum alimentele și energia și de o impor­tanță mai mare pentru banca centrală când analizează dacă să crească sau nu dobânzile, a accelerat de la 25,2% la 25,7%.

Portfolio a observat că energia și mai ales ali­men­tele au continuat să se scum­pească cel mai mult, deși era de așteptat ca la mân­care ten­dința să se modereze a­vând în ve­dere campaniile de reduceri și înghe­țări de prețuri anunțate de retaileri. Ouăle, de­venite un indicator al inflației, s-au scumpit cu 74%. Inflația ridicată persistă chiar dacă con­sumul scade. Vânzările de retail au picat cu 10% în volum în februarie, luna pentru care au fost publicate cele mai recente date.

Indicatorul își va menține probabil această traiectorie, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a gospodăriilor va continua să se deterioreze, cred analiștii de la ING. Și acti­vita­tea din industrie este în scădere, sau cădere liberă după cum se exprimă economiștii – minus 4,6% în februarie, după o lună ianuarie și ea dezamăgitoare. Iar perspectiva din indus­trie pare să se întunece pe zi ce trece. Aceasta înseamnă că economia se degradează în timp ce inflația rămâne puternică, adică Ungaria se va confrunta în curând cu stagflație.

Banca centrală, cu dobânzile duse deja la ceea ce pare cel mai ridicat nivel la care se simte confortabil, nu va putea face altceva decât să țină dobânzile sus mai mult timp. În Polonia, unde inflația nu este atât de puter­nică, dar este totuși persistentă, deși guverna­torul băncii centrale Adam Glapinski a re­mar­cat o tendință „descrescătoare accentuată“, nici nu se pune problema de reduceri de do­bânzi anul acesta. A spus-o chiar Glapinski, alt­fel aliat de nădejde al partidului aflat acum la guvernare. El și-a schimbat astfel discursul, anterior făcând aluzie la posibile tăieri de dobânzi.

Mai mult, un coleg de-al guvernatorului, Ludwik Kotecki, a spus că se așteaptă ca infla­ția să rămână anul acesta deasupra pragului de 10% (speranța șefului său fiind că indicatorul se va retrage la 6%) deoarece cotațiile ridicate ale petrolului, lipsa de forță de muncă și poli­tici fiscale laxe vor ține prețurile de consum sus mai mult decât acceptă acum instituția la care lucrează. De aceea, Kotecki propune chiar o majorare de dobândă pentru ca banca centrală să demonstreze că este hotărâtă și că are cu ce să țină inflația sub control, notează Bloomberg. Inflația poloneză a accelerat la 18,4% în febru­arie, dar cei mai mulți analiști consideră că punctul de maxim a fost lăsat în urmă.

Ca și în cazul Ungariei, dezinflația va fi un proces de lungă durată. Datele preliminare spun că inflația generală s-ar putea să fi ajuns deasupra nivelului de 16% în martie. Glapinski crede că inflația de bază va începe să dea înapoi abia după mijlocul anului. Pentru unii analiști, aceasta este o previziune optimistă. Iar economia simte presiunile inflației și dobânzilor mari. Vânzările de retail de bunuri au scăzut în februarie cu 5% în ritm anualizat, mai mult decât s-a anticipat. Consumatorii par să-și fi redus achizițiile de bunuri esențiale. Achizițiile de alimente au coborât cu 4,6% în februarie. Perspectivele pentru retail sunt negative, potrivit analiștilor ING. Producția industrială a dezamăgit, de asemenea, crescând slab în ianuarie și scăzând în februarie. Datele economice arată o contracție a PIB-ului polonez în primul trimestru al acestui an. Pentru România, analiștii de la ING se așteaptă ca economia să stagneze în primul trimestru, sau cel mult să crească slab. De asemenea, consumul privat pare că „în sfârșit“ încetinește – vânzările de retail au crescut cu 3,2% în februarie în ritm anualizat, dar au scăzut față de luna precedentă.