Vești proaste pentru toți șoferii din România. Cât a ajuns să coste un litrul de motorină
Litrul de motorină a sărit de pragul de 9 lei: De la începutul anului, motorina s-a scumpit cu 50% și nu există niciun semn că lucrurile se vor opri aici. În zona Barbu Văcărescu, București, nicio stație nu mai comercializează…
Litrul de motorină a sărit de pragul de 9 lei: De la începutul anului, motorina s-a scumpit cu 50% și nu există niciun semn că lucrurile se vor opri aici.
În zona Barbu Văcărescu, București, nicio stație nu mai comercializează motorină standard sub prețul de 9 lei pe litru. Cel mai scump litru de motorină se găsea la finalul săptămânii trecute în continuare în stațiile MOL din zonă, în timp ce carburant ceva mai ieftin putea fi cumpărat de la benzinăriile Petrom sau Lukoil, notează Ziarul Financiar.
Comparativ cu începutul acestui an, litrul de motorină este cu 50% mai scump, o dinamică nemaiîntâlnită la nivel de piață.
Spre exemplu, în zona bunurilor de larg consum laptele s-a scumpit cu 7,4% în primele trei luni ale anului față de perioada similară a anului trecut, doar hrana pentru animale având un ritm mai accelerat de scumpire, de 34%, în perioada analizată, conform unor date GfK.
La nivelul UE, la începutul acestei luni a fost anunțat cel de-al șaselea pachet de sacțiuni împotriva Rusiei, inclusiv cu privire la petrolul rusesc. „Această decizie va duce la reducerea efectivă, cu aproximativ 90%, a importurilor de petrol din Rusia către UE până la sfârșitul anului“, au anunțat liderii europeni. În 2021, UE a importat țiței în valoare de 48 de miliarde de euro și produse petroliere rafinate în valoare de 23 de miliarde de euro din Rusia.
La nivelul UE, dependența de importurile de petrol este de circa 96%, după cum arată statisticile mai recente ale Comisiei Europene aferente anului 2020, iar Rusia reprezintă un sfert din aceste importuri.
Astfel, consecințele unui embargo pe petrolul rusesc sunt în continuare greu de estimat, dar este de așteptat ca presiunea pe preț să rămână extrem de ridicată. În cazul României, producția internă de petrol asigură a treime din necesarul de consum, estimat la 10,4 milioane de tone în 2020, restul este importat. Pe datele din 2020, Kazahstanul este cel mai important partener al României pentru importurile de petrol, 51% din cantitățile importate venind de acolo. Apoi, vine rândul Rusiei cu o treime din necesarul de import, 7% fiind adus din Irak, iar restul din alte state, după cum arată datele furnizate de compania de consultanță Roland Berger.
Raportat la consumul total de petrol al României, Rusia are o pondere de 22%, pe datele din 2020. Problema foarte delicată este că în acest moment, petrolul kazah, care acoperă 35% din consumul total, ajunge local printr-o conductă, CPC, de 1.500 de kilometri care traversează Rusia, este controlată în proporție de 24% de ruși, robinetul de la Marea Neagră fiind tot pe teritoriul lor, la Novorossiysk. De aici, petrolul ajunge pe cale maritimă la Constanța. Dar dacă la energie și gaze naturale există soluții, unele chiar pe termen scurt, la petrol opțiunile sunt limitate tocmai din cauza modului în care „aurul negru“ ajunge local. Acesta fiind contextul, în care accesul la resursă devine extrem de dificil, un scenariu ar fi ca guvernele să apeleze la măsuri de reducerea a consumului prin raționalizarea acestuia. Până în acest moment, România nu a luat nicio măsură pentru protejarea consumatorilor de scumpirile istorice la carburanți.