Vestea pe care niciun român nu voia să o audă a venit. Ce se întâmplă cu România?
Cifrele de astăzi, 6 iunie, despre evoluția consumului privat în aprilie, au venit ca un duș rece. Iată că după doi ani în care economia, consumul, bugetul și businessul au crescut de parcă factura inflației nu va veni, aprilie 2023…
Cifrele de astăzi, 6 iunie, despre evoluția consumului privat în aprilie, au venit ca un duș rece. Iată că după doi ani în care economia, consumul, bugetul și businessul au crescut de parcă factura inflației nu va veni, aprilie 2023 dă de pământ cu toate calculele.
Semne despre derapajele din bugetul de stat și din economie au început să apară încă din primele luni din an, dar în aprilie au apărut primele indicii mai clare legate de evoluție. Cu toate acestea, având în vedere că este vorba de o singură lună, este încă devreme pentru a se putea spune că tendința este stabilită, iar lunile următoare vor fi cele care vor spune dacă situația este scăpată de sub control sau nu.
Mai întâi au venit datele din execuția bugetului statului, care arată că încasările din TVA au scăzut, în loc să crească cu 20%, cum visa guvernul când și-a făcut bugetul. TVA este de departe cea mai importantă taxă la bugetul de stat.
Dincolo de problemele clare de încasare de la nivelul ANAF, care au determinat demisia fostului șef Lucian Heiuș, este vorba și de încetinirea vizibilă a consumului, ba chiar, așa cum a arătat Institutul Național de Statistică în aprilie, este vorba de o scădere a consumului privat. Scopul final al oricărei activități economice este consumul și, ca atare, consumul este coloana vertebrală a oricărei economii. Cu o pondere de 60% în PIB-ul României, dacă cererea agregată, consumul, scade, economia, cu toate investițiile și banii din PNRR, va scădea invariabil.
Cu scăderile din consum din aprilie in față, economiștii nu și-au modificat puternic prognozele. Consumul va crește în 2023, conform prognozelor, chiar dacă creșterea va fi înjumătățită. Realitatea din teren a arătat însă că, de cele mai multe ori, de la prognoză la evoluție propriu-zisă e cale lungă.
Consumul din aprilie a scăzut față de aprilie anul trecut și din alte motive conexe, inclusiv încetinirea drastică a vânzărilor de apartamente, iar oamenii, dacă nu au mai cumpărat apartamente, nu au mai cumpărat nici mobilă și electrocasnice.
https://www.zf.ro/opinii/guvernul-noul-vrea-deblocheze-piata-imobiliara-vanzarile-credite-21923206
„Baiul” este însă când ne uităm la cifrele din aprilie prin comparație cu luna anterioară, adică martie 2023. În afară de haine și încălțăminte, toate componentele consumului, de la alimente, mobilă sau cosmetice au scăzut, chiar și pe componenta ajustată sezonier, deci cea care elimină influența zilerelor libere (aprilie a avut numai 18 zile lucrătoare). Este o nuanță foarte importantă, pentru că în aprilie 2023 au avut loc atât paștele catolic, cât și cel ortodox și asemenea sărbători înseamnă un boom în vânzări. Iată că nu a fost.
Într-o notă optimistă, investițiile, cel puțin cele din fonduri UE, sunt pe val. În rest însă, norii de furtună se apropie din toate direcțiile. Recent, datele despre inflație din zona euro arată că avansul prețurile a încetinit puternic, mai mult decât erau așteptările. La prima vedere poate părea o veste bună, dar încetinirea inflației înseamnă, împreună cu alți factori, că se reduce și viteza consumului.
Germania, economia de la care pornesc multe calcule pentru economia locală, este oficial în recesiune tehnică. Este greu de crezut, dacă nu chiar imposibil, că România poate rămâne o oază de creștere economică, dacă economia zonei euro se clatină puternic.
Acum a venit vara și toată lumea este cu gândul la concediu și nimeni nu are chef de vești proaste, cu atât mai puțin guvernul și coaliția de guvernare. Din a doua parte a anului, așa cum remarca și economistul-șef al BRD Florian Libocor, la conferința ZF Reindustrializarea României, va fi testul adevăratul test de rezistență pentru economia României.