Veniturile bugetare frânează în octombrie la plus 8%, față de 11% în primele nouă luni și coboară și mai mult sub ținta anuală de 15%

♦ Cheltuielile, în aceeași vreme, au încetinit la +9%, de la creșterile de aproape 14% în primele nouă luni din an.

Veniturile bugetului de stat au încetinit în octombrie la +8%, de la o creștere de 11% în primele trei trimestre din 2023. Ajung astfel și mai mult sub ținta de creștere a veniturilor cu 15%, conform informațiilor de la Ministerul de Finanțe. Cheltuielile, de asemenea, au frânat, de la +14% în primele nouă luni din an la +9% în octombrie, sub creșterea programată la 11% pe tot anul. Practic, execuția bugetară pe octombrie arată o îmbunătățire pe partea de management al cheltuielilor, dar contrabalansată de o frânare a veniturilor, astfel că deficitul bugetar a continuat să crească și a ajuns, la 10 luni din 2023, la 63 mld. lei, adică 4% din PIB.

„Cele mai multe cheltuieli se fac pe final de an, în noiembrie și decembrie, prin urmare deficitul o să meargă spre 6% din PIB. Guvernul încearcă să mai oprească anumite cheltuieli sau să le ducă în anul următor, dar ajustarea tot trebuie făcută. Vom merge cu deficitul bugetar către 6%, anul viitor tot către 6%. Deja intrăm în nesustenabilitate. Deja trei ani la rând cu deficitul acesta intrăm în nesustenabilitate“, este de părere Adrian Codirlașu, analist financiar și vicepreședintele CFA România.

Guvernul, la vremea aceea Ciucă și cu ministrul Adrian Câciu la cârma finanțelor, a croit la început de an un buget care prevedea o creștere a veniturilor de 15%, până la 540 mld. lei, și o creștere a cheltuielilor de 10%, până la 608 mld. lei. Astfel, deficitul bugetar ar fi urmat să fie, la final de an, de 68 mld. lei. La 10 luni din an, însă deficitul este de 63 mld. lei și cele mai multe cheltuieli se adaugă pe final de an când se echilibrează bugetele ordonatorilor de credite.

„După 10 luni scurse din 2023 observăm că deficitul bugetar este practic identic cu cel din anul 2021, când planeta era afectată încă de pandemie, ceea ce crește probabilitatea ca România să încheie anul cu cel mai mare deficit bugetar din Europa“, este de părere Bogdan Glăvan, analist financiar.

Guvernul a ales ca anul acesta să nu mai facă rectificarea bugetară și să meargă pe echilibrarea bugetelor din Fondul de Rezervă al Guvernului, o anomalie în managementul finanțelor țării. În mod oficial, în acest moment, ținta de deficit bugetar este de 4,4% din PIB pe tot anul 2023. Din experiența anilor trecuți, aproape jumătate din deficitul bugetar se adaugă în ultimele două luni ale anului.

Or, la 10 luni, guvernul deja este la un deficit bugetar de 4% din PIB, ceea ce face ca ținta oficială de 4,4% din PIB să fie nerealistă.

Deficitul bugetar este principala problemă a economiei țării, este de părere Adrian Codirlașu și nu sunt perspective de îmbunătățire. Cu toate acestea, nu vor fi probleme de finanțare, sunt de părere economiștii, chiar dacă aceasta va fi scumpă. Dar este o slăbiciune și, în cazul unui eveniment extern nefavorabil, cum a  fost pandemia sau scânteia Lehman Brothers pentru criza financiară din 2008.

„Dacă nu se întâmplă ceva să crească aversiunea la risc în afara țării, chiar și cu dobânzi mari, vom ducea această datorie. Numai că trebuie să avem noroc să nu vină un șoc extern. Dacă ar veni un șoc extern, am avea probleme.“