Veniți, veniți cu pluta!

Că pluta nu mai e deloc materialul umil de altădată o demonstrează creații recente, cum ar fi Serpentine Gallery Pavilion din Hyde Park de la Londra, realizat anul trecut de către o echipă formată din firma de arhitectură Herzog & Meuron și artistul chinez Ai Weiwei, care l-a conceput ca pe un adevărat peisaj din plută, scrie Wall Street Journal. La rândul său, orașul Guimaraes din Portugalia, una dintre capitalele culturale Europene în 2012, a prezentat o casă construită în totalitate din plută de către sculptorița Gabriela Gomes.

Obținut din scoarța stejarului de plută, acest material a ajuns să-și găsească noi utilizări, după ce în domeniul pe care îl domina – îmbutelierea – a apărut concurența, cu alte cuvinte capacele care se înșurubează pe sticle, capacele de plastic sau recipientele din aluminiu. Așa se face că a început, în schimb, să atragă atenția ca material ecologic, a cărui extracție și prelucrare nu produce deșeuri poluante. La imaginea de material “verde” contribuie și campaniile de reciclare a dopurilor de plută lansate de unele companii aeriene, comercianți sau cazinouri din Las Vegas.

Pe lângă calitatea sa ecologică, pluta are și alte proprietăți care utilizarea sa în alte domenii. Calitățile sale izolatoare i-au adus întrebuințări diverse la construcția acoperișurilor, a planșelor de surf sau a chiar a unor chiuvete de baie realizate complet din plută. Până și constructorul brazilian de avioane Embraer sau producătorul auto Mercedes-Benz au ajuns să ia în calcul pluta pentru produsele lor, iar NASA o folosește pentru izolarea termică a vârfului capsulelor sale.