De ce Vasluiul este sărac: unui vasluian care timp de 30 de ani i-a votat în fruntea județului pe Dumitru Buzatu și pe familia lui, îi trebuie 27 de ani ca să strângă 1.250.000 de lei, cât a luat șpagă baronul Vasluiului în 5 minute. Însă întrebarea este dacă partidele pot să strângă voturi fără acești baroni locali

Știrea finalului de săptămână a fost că Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui și unul dintre cei mai influenți baroni ai PSD – nu de ieri, ci de 30 de ani – a fost prins de DNA în flagrant, cu o mită de 1.250.000 de lei, adică 250.000 de euro.

Când a fost prins, Dumitru Buzatu a spus inițial că banii reprezintă economiile lui și ale familiei.

Cel care l-a denunțat este Emil Savin, despre care presa locală spune că este regele asfaltului/drumurilor din județul Vaslui. Savin l-a denunțat pe Buzatu la DNA pentru că acesta nu îi plătea facturile pentru construcția unor drumuri în județ – vreo 3 milioane de euro – și până când nu s-au înțeles să-i dea 10% dintr-un contract, Buzatu nu dădea ordin la Consiliul Județean să se elibereze banii.  

Dumitru Buzatu este unul dintre vicepreședinții PSD, un om foarte influent politic la București, și controla județul Vaslui, poate cel mai sărac județ din România.

De 30 de ani, județul Vaslui era moșia proprie a lui Buzatu, însă el nu a făcut aproape nimic pentru Vaslui, pentru zona care îl vota an de an deși îi ținea pe toți în sărăcie. El a avut la dispoziție trei decenii să facă ceva pentru județ, pentru că de asta îi votau oamenii și pe el, și pe fosta lui soție – senator de-o viață, și pe băiatul lui, pe care l-a plantat la București, la Secretariatul General al Guvernului.

Conform datelor statistice, județul Vaslui are un PIB/capita de 6.700 de euro, față de o medie națională de 15.000 de euro. Produsul Intern Brut, adică valoarea adăugată realizată în județul Vaslui, a fost în 2022 de 12 miliarde de lei, mai puțin de 1% din PIB-ul național.

Cifra de afaceri a companiilor din județ era de 7,4 miliarde de lei, adică 0,37% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România. În 30 de ani, valoarea investițiilor străine localizate în Vaslui a fost de numai 36 de milioane de euro, adică 0,045% din valoarea investițiilor totale din România.

Numărul total de angajați din județul Vaslui este de numai 55.000, adică o rată de ocupare de 44%. În București rata de ocupare este de 90%.

Din 2002, numărul de locuitori ai județului a scăzut cu 20%, de la 455.000 (recensamântul din acel an), la 374.000 (recensământul din 2021).

Exporturile din județ au ajuns la 180 de milioane de euro, iar importurile de 170 de milioane de euro.

Salariul mediu din județul Vaslui a ajuns la mijlocul acestui an la 3.800 de lei, față de o medie națională de 4.600 de lei, Vasluiul având una dintre cele mai reduse puteri de cumpărare din România. În calitate de președinte al CJ Vaslui, dumitru Buzatu avea o indemnizație de 13.000 de lei pe lună și se pare că tot nu-i ajungeau banii.

Când venea la București, la ședințele PSD, Dumitru Buzatu înfiera cu mânie proletară multinaționalele care au venit în România să ne exploateze, să-i plătească prost pe români și să ducă profitul în țara lor.

Este plin PSD-ul de această retorică, iar toți aplaudă acum impozitul pe care vrea să-l pună Marcel Ciolacu, de 1% pe cifra de afaceri, ca să compenseze profitul pe care nu-l raportează și îl duc în afară.

Unui angajat din Vaslui, care are șansa unui salariu mediu de 3.800 de lei, un salariu considerat mare pentru acest județ, îi trebuie 27 de ani de muncă – fără să mânânce nimic, fără să cheltuiască nimic etc. – ca să strângă 1.250.000 de lei, cât a luat Dumitru Buzatu dintr-o simplă tranzacție, pentru că era “pe drojdie”, adică era sărac.

Pentru cei care nu au un salariu mediu ci mai mic, nu ajung nici 35 de ani de muncă, adică o viață de muncă, pentru a strânge, pentru a face economii de 1.250.000 de lei, cât era în geanta primită de Dumitru Buzatu de la Emil Savin.

An de an, timp de trei decenii, cei din Vaslui i-au votat pe Dumitru Buzatu și pe familia lui ca să le aducă o viață mai bună, iar ei în schimb i-au ținut în săracie.  

Problema este că acest caz al lui Dumitru Buzatu este la fel în multe alte județe, în orașe și comune unde s-au instalat baronii locali atât ai PSD, cât și ai PNL, coaliția care conduce acum România din punct de vedere politic.

Vămuirea contractelor de construcții nu se întâmplă numai la construcțiile de drumuri, nu se întâmplă numai la Vaslui, ci este peste tot – la spitale, la școli, la săli de sport, la schimbat de borduri, la reabilitarea blocurilor etc..

Toată lumea știe că trebuie să dai șpagă ca să ți se elibereze sumele, asta pe lângă șpaga pe care trebuie să o dai pentru a fi la masa contractelor publice. Toți acești bani se plătesc ulterior din majorarea prețurilor și din calitatea construcțiilor, din calitatea drumurilor făcute. Dacă vă întrebați de ce un drum se strică în câteva luni de la recepție, să vă gândiți la banii care s-au dat ca șpagă.

Când se face bugetul de stat, format din taxele și impozitele pe care le plătește în cea mai mare parte sectorul privat, toți baronii naționali și locali ai partidelor sunt cu ochii pe sumele aprobate. De acolo își iau ei banii. Gândiți-vă la celebrul program al PDL – Programul Național de Dezvoltare Locală -, la celebrele programe de la Dezvoltare și Transporturi de pe vremea lui Dragnea și la Programul Anghel Saligny al PNL.

Dacă cei de la București nu aprobă astfel de programe la nivel local, iese război politic și nimeni nu riscă acest lucru.

La nivel local, banii se iau în primul rând ca să se asflatează drumurile pe care merg baronii locali împreună cu clientela lor la pescuit.  

Sunt miliarde și miliarde de lei care se dau și se aruncă pe geam în fiecare an. Acești bani nu au nicio utilitate economică decât aceea că asfaltează drumuri spre moșiile personale ale tartorilor dintr-un județ sau altul.

Gândiți-vă cum sunt drumurile spre partidele de vânătoare unde PSD și PNL își dau mâna.

În momentul în care Marcel Ciolacu, liderul PSD și actualul premier, vine și elimină facilitățile fiscale din IT (10% din impozitul pe venit), acești bani ai unui IT-ist se duc către Dumitru Buzatu, care contractează un drum spre o baltă de pescuit, din care el vămuiește 10% sau chiar mai mult.

În țară sunt mii de Dumitru Buzatu și de aceea Ciolacu are nevoie de bani mai mulți la buget.

Duminică tocmai s-a încheiat o nouă ediție a Festivalului George Enescu, un festival care este în top 3 la nivel mondial. La București au venit cele mai mari orchestre ale lumii pentru a cânta în Sala Palatului, o sală făcută pe vremea lui Ceaușescu.

În 30 de ani, cu Dumitru Buzatu la putere, niciun guvern nu a fost în stare să facă o sală mai bună, mai mare, mai modernă, care să fie un reper. În 30 de ani economia României a crescut de 10 ori, de la 30 de miliarde de dolari la 300 de miliarde de euro, și niciun guvern, niciun partid nu a fost în stare să găsească 100 de milioane de euro să facă o sală nouă, unde și aceste partide să-și țină congresele.

În weekend, când se închide centrul Bucureștiului și toată lumea iese la plimbare, parcă ești într-o altă țară. Orașele  mari, zonele urbane încearcă să se debaraseze de sărăcie, tocmai de aceea vin copiii la București, tocmai de aceea și-a trimis Dumitru Buzatu copilul să lucreze la Palatul Victoria. În schimb, la nivel local, toți baronii își țin județele, zonele în subdezvoltare, în sărăcie, și de aceea oamenii fug de acolo.

Dacă am lua contractele de achiziții de bunuri și servicii și contractele de investiții publice, de 100 de miliarde de lei anual, adică 20 de miliarde de euro, și am aplica numai 10%, cât lua Dumitru Buzatu, am vedea cum dispar 2 miliarde de euro pe an în buzunarele unora sau altora. Și asta este o estimare mică.

Dar dincolo de cazul Buzatu, întrebarea este dacă fără acești baroni locali, care strâng și au voturile, partidele pot să fie la putere și să împartă banii în dreapta și-n stânga. PSD l-a dat afară pe Dumitru Buzatu, dar dacă acesta s-ar duce și ar candida în Vaslui pentru un alt partid, să fiți siguri că ar câștiga.