De la vârful din 2022, când Chimcomplex avea o capitalizare de 8 mld. lei, compania valorează acum 2 mld. lei după un 2025 dificil, marcat de pierderi, despre care CEO-ul Ștefan Vuza spune că sunt cauzate de pasivitatea guvernului în fața închiderii industriei chimice naționale
În urmă cu doar câțiva ani, Chimcomplex scria istorie la Bursa de Valori București, fiind campioana absolută a randamentelor după o creștere de 1.200% în 2021. În ianuarie 2022, momentul transferului pe piața principală, grupul atingea o capitalizare record de aproape 8 mld. lei, alimentată de profituri solide și de optimismul investitorilor care vedeau un hub industrial regional în platformel…
♦ Acțiunile companiei au pierdut 5%, respectiv 7% în cele două ședințe de după publicarea rezultatelor financiare anuale.
În urmă cu doar câțiva ani, Chimcomplex scria istorie la Bursa de Valori București, fiind campioana absolută a randamentelor după o creștere de 1.200% în 2021. În ianuarie 2022, momentul transferului pe piața principală, grupul atingea o capitalizare record de aproape 8 mld. lei, alimentată de profituri solide și de optimismul investitorilor care vedeau un hub industrial regional în platformele companiei de la Borzești și Râmnicu Vâlcea.
Expansiunea fulminantă de atunci a fost alimentată de o conjunctură rară de piață: cotațiile internaționale la polioli atinseseră niveluri record, propulsând veniturile și profitul net la cifre fără precedent. Într-un context de cerere globală masivă pentru materiale izolatoare, spume poliuretanice și componente auto, Chimcomplex reușea să capitalizeze integrarea activelor Oltchim, transformând activele industriale preluate într-o mașinărie de cash-flow care a convins investitorii că grupul poate fi un nou gigant regional.
Astăzi, tabloul este radical diferit: valoarea de piață a scăzut la 2 miliarde de lei, iar entuziasmul de atunci a fost înlocuit de un plan de conservare dictat de pierderi nete în 2025. Ștefan Vuza, artizanul ascensiunii din anii trecuți, acuză acum direct pasivitatea Guvernului, susținând că statul român asistă imobil la deindustrializarea țării.

Chimcomplex a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 1,06 miliarde de lei, în scădere cu 29%, respectiv o pierdere netă de 179 milioane de lei. Deși a menținut un EBITDA pozitiv de 62 milioane de lei, rezultatul a fost afectat de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice, costuri care sunt cu până la 300% mai mari față de competitorii din afara Europei.
„Ne îngrijorează lipsa unei perspective pentru următorii patru ani, și este important ca Guvernul României să înțeleagă să sprijine industriile energo-intensive. Programul derelansare economică actual se află la pol opus față de măsurile aplicate de Germania sau de Franța, Spania și alte state europene, care știu că economia națională va cădea fără industrie. De aceea programul românesc trebuie completat cu ceea ce au aplicat și celelalte guverne europene“, spune acționarul majoritar Ștefan Vuza, care a preluat pentru 12 luni funcția de CEO la finele anului trecut.
Șeful Chimcomplex argumentează că alte state au ales să intervină rapid, înțelegând că lipsa de inițiativă va fi plătită de întreaga economie pe termen lung, indiferent de cine se va afla la guvernare în viitor. în schimb, el susține că Bucureștiul încă trage de timp.
„Ele au decis să fie curajoase, să acționeze acum. România încă ezită, iar această ezitare menține avantajele intermediarilor din energie, în timp ce economia reală suportă costurile“, adaugă Ștefan Vuza.
Fără sprijin guvernamental, compania recurge la măsuri radicale de conservare prin activarea „scenariului 3“, un plan de restructurare sever conceput pentru redresarea profitabilității.
Mecanismul presupune oprirea secțiilor energo-intensive, decizie care atrage disponibilizarea a 1.200 de angajați direcți și afectează alte 5.500 de posturi pe orizontală. Concret, grupul suspendă o linie de fabricație la Borzești și două la Râmnicu Vâlcea. Totodată, impredictibilitatea pieței forțează abandonarea a două din cele cinci proiecte majore de investiții, fapt ce atrage pierderea unor finanțări nerambursabile prin PNRR în valoare de 150 de milioane de euro.
Apoi, strategia vizează dezvoltarea diviziei de comerț, care va prelua importuri anuale de produse chimice evaluate la 1,2 miliarde de euro. Această pivotare către țări cu politici energetice competitive ar putea adânci deficitul de cont curent al României cu 15% pe acest segment industrial.