Vânt la Cotroceni, furtună la Transporturi. Coafura coabitării rezistă
Meciul dintre Președinție și USL s-a relansat spectaculos, cu o ieșire agresivă la rampă a lui Traian Băsescu, care a avertizat Guvernul că privatizarea CFR Marfă riscă să se transforme într-un eșec costisitor pentru România dacă se confirmă că Grup Feroviar Român, câștigătorul licitației, nu poate finanța achiziția.
Băsescu a insistat că nu aprobă numirea la Transporturi a lui Ovidiu Silaghi, propunerea PNL, până ce nu se încheie privatizarea CFR Marfă, ceea ce înseamnă șah direct la premierul Victor Ponta, obligat astfel să rămână interimar la Transporturi și să-și asume răspunderea pentru un eventual eșec. Ulterior, Băsescu a sugerat că ar fi bine ca USL să pregătească o altă nominalizare în locul lui Silaghi, care nu doar că are încă pe rol un proces cu ANI, dar, în opinia președintelui, s-a dovedit un ministru ineficient în primul guvern USL de anul trecut.
Victor Ponta a încercat să scape de răspundere pasând aprobarea privatizării în cârca CSAT, iar comentatorii apropiați puterii au explicat ieșirea lui Băsescu printr-o intenție a acestuia de a-și relansa cariera de lider al opoziției, odată cu lansarea Partidului Mișcării Populare, formațiunea pe care șeful statului ar fi gândit-o ca înlocuitor al PDL după ce Elena Udrea a pierdut, în mai, alegerile pentru șefia PDL.
Nici Președinția, nici Guvernul nu doresc însă o rupere a coabitării între palate, în plină negociere pentru un nou acord cu FMI, iar premierul Ponta s-a opus explicit chemării ridicole a unor peneliști gen Sorin Frunzăverde la un nou demers de suspendare a președintelui. Cât despre cazul CFR Marfă în sine, acesta e socotit de analiști pur și simplu un potențial test pentru indulgența FMI.
“Dacă privatizarea va fi stopată, își va menține oare FMI atitudinea indulgentă față de România în cadrul negocierilor unui nou acord? Probabil ca da, întrucât ne indoim că FMI este dispus să renunțe la eticheta de elev model a României. Totuși, o asemenea lipsă de reacție credem că va scădea credibilitatea acestui parteneriat și va diminua astfel și impactul asupra piețelor”, a comentat Mihai Țânțaru, economist al ING Bank România.