Valentin Lazea, economistul-șef al BNR: Potențialul de creștere economică al României este acum de 3,5-4%. Ideea că România poate crește cu orice ritm este un fals. Forța de muncă este foarte limitată

Potentialul de creștere economică al României este acum de 3,5-4%, având în vedere nivelul actual de dezvoltare, iar ideea că PIB-ul ar putea crește cu 7% este un mit care trebuie combătut, este de părere Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, prezent la conferința „Drumul României spre Excelență prin aderarea la Elita OECD, organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

”O tară high income, cum este clasificată România de OECD, nu mai poate crește cu 5-7% oricât am vrea. Ce era posibil din 2001 în 2010, creșteri de 5-6%, erau posibile la nivel nostru de atunci de dezvoltare. Din 2010 în 2020 era posibil să creștem cu 4,5-5%. Acum potentialul este 3,5-4%. Nu se întelege acest lucru și se ia ca un dat că trebuie să creștem cu 7%”.

La întrebarea ”De ce nu poate crește România cu 5-6%?”, Valentin Lazea a mentionat cei trei factori care compun PIB-ul potential: capitalul, forta de muncă și productivitatea.

”La factorul fortă de muncă avem probleme imense pe zona de demografie, educatie, participare a fortei de muncă, migratie. Forta de muncă este foare limitată. Poti avea capital și activitate crescută, dar esti limitat de acest factor. Principala problemă a angajatorului român astăzi este că trebuie să plătească mai multi bani decât produce muncitorul respectiv.  Ideea că România poate crește cu orice ritm este un fals.”.

Valentin Lazea a amintit că la nivelului de dezvoltare economică, România este nivelul 4, high income country. Sunt 34 din cele 38 de state membre OCDE la acest nivel. Din 38 de țări, doar 21 sunt democrații depline, iar 15 sunt democrații imperfecte, în această categorie intrând și România, Polonia, Cehia, Ungaria, și două state au regim hibrid, Mexic și Turcia.

Cum ar performa România dacă ar fi membru al organizației de mâine?

La inflație, dacă am intra luna aceasta, noi am fi pe locul 4 din coadă. O mai mare inflație decât noi au la nivelul lunii trecute Turcia, 68%, Columbia, 7,4%, și, surprinzător, Islanda, 6,8%. Deci, am fi a patra din coadă. Nici nu e chiar foarte rău, dacă mă întrebați pe mine.

La deficitul bugetar, prognoza revistei The Economist spune că un singur stat va avea anul acesta un deficit de peste 6%, SUA, 6,1%. România ar fi mână în mână cu Statele Unite pe ultimul loc în cadrul OCDE cu deficitul bugetar în acest an. Mai rău decât Turcia, care ar avea un deficit de 4,6% din PIB, mai rău decât Columbia, deficit 5,1%, mai rău decât Mexic, deficit 4,7%.

La deficitul de cont curent, România ar fi pe ultimul loc departe, cu 6,5%. Turcia are 3%, Columbia 3,1%, Polonia, Ungaria, Cehia au surplus.

La creșterea economică, România sta bine, fiind în grupul fruntaș cu 2,5%, întrecută doar de Turcia, cu 4%.

”Căror fapte se datorează aceste poziții periferice în ceea ce privește macroeconomia. Eu cred că ele se datorează unor mituri urbane care au adus România în acest stadiu. Mituri urbane pe care le împărtășește și mediul politic, și presa, și clasa antreprenorială, și angajații, toată lumea. Iar cine vorbește contra lor e catalogat dușmanul națiunii în secunda doi. O să spun trei astfel de mituri urbane”, a spus Valentin Lazea

Care sunt cele trei mituri

Mitul numărul 1: creșterea economică trebuie să fie cât mai mare, dacă se poate peste potențialul de creștere, chiar dacă acest fapt echivalează cu creșterea inflației. Sunt mulți patroni care spun: dacă nu crește businessul nostru cu peste 6% nici nu ne interesează să ne sculăm din pat dimineața. Cei care afirmă astfel de lucruri – și sunt enorm de mulți cei care afirmă și nu sunt contracarați din păcate de analiștii financiar bancari – nu țin cont de două lucruri. Primul lucru este imposibilitatea matematică. O dublare a PIB-ului în decurs de 10 ani ar presupune o creștere medie anuală cu 7%. Cu 7% poate să crească România? Al doilea lucru de care nu se ține cont când se vorbește de creșteri oricât de mari este că, cu cât o țară crește ca și PIB per capita, cu atât ea se apropie de ceea ce se cheamă frontiera posibilităților de producție.

 O tară high income, cum este clasificată România de OECD, nu mai poate crește cu 5-7% oricât am vrea. Ce era posibil din 2001 în 2010, creșteri de 5-6%, erau posibile la nivel nostru de atunci de dezvoltare. Din 2010 în 2020 era posibil să creștem cu 4,5-5%. Acum potentialul este 3,5-4%. Nu se întelege acest lucru și se ia ca un dat că trebuie să creștem cu 7%”.

 De ce nu poate crește România cu 5-6%? Cei trei factori care compun PIB-ul potential sunt capitalul, forta de muncă și productivitatea. La factorul fortă de muncă avem probleme imense pe zona de demografie, educatie, participare a fortei de muncă, migratie. Forta de muncă este foare limitată. Poti avea capital și activitate crescută, dar esti limitat de acest factor. Principala problemă a angajatorului român astăzi este că trebuie să plătească mai multi bani decât produce muncitorul respectiv.  Ideea că România poate crește cu orice ritm este un fals

Al doilea mit urban este acela conform căruia deficitul bugetar nu contează, pentru că avem bani europeni la dispoziție. Însă banii europeni se înregistrează atât pe partea de cheltuieli bugetare, cât și la venituri. Dacă scoatem fondurile europene, veniturile bugetare sunt 27% din PIB și cheltuielile unt 33%, deficit 6%. Dacă luăm banii europeni în calcul, veniturile bugetare sunt 33% din PIB, iar cheltuielile 39%, deficitul tot 6%.

Al treilea mit se referă la modelul de creștere economică bazat pe consum și nu pe export, cum au Cehia, Polonia și Ungaria. În România, 80% din PIB e consum. Cum ar fi ca acest model lăuda de consumerism ar fi mai moderat și am avea 75% consum, iar 5% să meargă în exporturi. Exportul net ar coborî la -1%.