Vâlcov: Dacă după primul trimestru avem încasări suplimentare de 2 mld. lei, putem reduce TVA cu 2%

“Vestea bună a fost atât pentru FMI, cât și pentru Comisia Europeană, faptul că bugetul pe anul viitor nu are o gaură, așa cum probabil aflaseră dumnealor din presa românească, ci se închide foarte bine”, a spus Vâlcov, la Senat.

El a menționat că pe tema nivelului veniturilor de anul viitor a existat o divergență cu reprezentanții FMI și ai Comisiei Europene.

“Pe ce nu ne-am înțeles, și anume pe nivelul veniturilor, a rămas că dacă partea română are dreptate și vom avea pe primul trimestru o creștere a veniturilor de 1 sau 2 miliarde, toate aceste sume vor fi direcționate către măsuri de relaxare fiscală”, a spus Vâlcov.

El a dat și un exemplu în acest sens. “Dacă după primul trimestru vom vea că avem încasări suplimentare de 2 miliarde, vom putea undeva, la jumătatea anului, să luăm măsura de reducere a TVA cu 2%, dacă vom vedea că sunt 4 miliarde, vom putea merge cu 4%”, a susținut ministrul delegat pentru Buget, care a precizat că totul ține de decizia politică, la acel moment.

“Nu s-a pus problema ca acordul să se rupă. Echipa tenhică de la nivelul ministerului a fost foarte bună. (..) Am pierdut nopți pentru a explica FMI și Comisiei Europene realitatea din economia românească. (…) Prin acest agreement, și-au dat acordul că acest buget este bine gândit, bine realizat și va putea dus la îndeplinire”, a mai afirmat Darius Vâlcov.

Guvernul a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană pentru ca deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget pe anul viitor să crească de la 1,4% la 1,83% pe cash, incluzând o alocare de 0,4% pentru cofinanțarea proiectelor UE, a anunțat premierul Ponta.

“Practic, vom avea un buget în sumă totală de 238 miliarde lei, din care 225 sunt venituri și 13 miliarde este deficitul de 1,83% din PIB. De asemenea, s-a acceptat de către partenerii noștri internaționali estimarea unei creșteri economice egale cu cea din 2014, de 2,5% din PIB. Pentru proiecte cofinanțate, europene, sunt prevăzute, fiind vorba despre două exerciții bugetare care se suprapun, 2007-2013 și 2014-2020, sume suplimentare de 19 miliarde lei din bugetul de stat și 9 miliarde pentru autorități locale”, a spus Ponta, la finalul discuției avute, marți, cu experții Fondului Monetar Internațional (FMI) și cei ai Comisiei Europene (CE).

Premierul a precizat că are acordul FMI și CE pentru toate aceste cifre, inclusiv pentru un deficit bugetar de 1,83% din PIB.

“Am anunțat foarte clar că dacă, în primul semestru al anului 2015, această tendință de creștere economică, de creștere a încasărilor la buget și de încadrare în țintele de deficit se păstrează, lucru pe care eu îl cred absolut posibil pe baza datelor din ultimii doi ani și jumătate, atunci urmează să examinăm, în discuțiile pe care le vom avea, noi măsuri de relaxare fiscală, în special reducerea TVA pentru produse agricole”, a adăugat Ponta.

Proiectul de buget pe anul viitor va fi aprobat vineri dimineață, în ședință extraordinară de guvern și transmis către Parlament, delegația FMI și CE urmând să revină în România la sfârșitul lunii ianuarie pentru evaluarea acordului în vigoare.

Șeful Executivului a asigurat că proiectul de buget nu va include taxe și impozite suplimentare, menține cota unică de impozitare de 16%, reduce taxa pe construcții speciale de la 1,5% la 1% și menține măsurile anunțate anterior, respectiv reducerea CAS cu cinci puncte, TVA-ul redus de 9% la pâine, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, majorarea pensiei cu 5%, creșterea venitului minim garantat de la 350 lei la 400 lei, dublarea alocației pentru copiii din familiile cu venituri reduse, indexarea cu 16% a indemnizației persoanelor cu dizabilități, creșterea salariului minim de la 900 lei la 975 lei de la 1 ianuarie și la 1.050 lei de la 1 iulie 2015, creșterea veniturilor angajaților din sănătate și educație.

Ponta a asigurat că anul viitor nu vor exista modificări nici în ceea ce privește majorarea taxelor și impozitelor locale pentru persoanele fizice.

El a precizat totodată că anul viitor vor fi din nou plătite în avans, ca și în acest an, titlurile executori câștigate în instanță de către bugetari pentru drepturi salariale restante, de această dată prin plata în avans a tranșei aferente anului 2016, aceasta urmând să fie ultima astfel de plată.

Surse din Guvern au declarat anterior că experții Fondului Monetar Internațional și cei ai Comisiei Europene au agreat un deficit de 1,4% pentru anul viitor, iar negocierile cu Guvernul se axează în prezent asupra unei alocări suplimentare pentru cofinanțare, fără însă să existe un acord pentru fonduri suplimentare la armată.

Suma discutată de cele două părți pentru a fi alocate suplimentar pentru cofinanțarea proiectelor europene este echivalentă cu 0,4-0,5% din PIB, peste deficitul de 1,4%.

“La acest moment nu există însă un acord pentru o alocare suplimentară destinată armatei”, au adăugat sursele.

Experții Fondului Monetar Internațional și cei ai Comisiei Europene au venit la Guvern, marți dimineața, pentru o discuție cu premierul Victor Ponta.

Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană au cerut Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea română a considerat-o inacceptabilă, luând astfel în calcul întreruperea discuțiilor dacă nu este agreat un deficit de 1,4%.

Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferență între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăților efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată și a termenelor legale pentru achitarea obligațiilor) și cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), așa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

Diferența de viziune dintre FMI și CE, pe de-o parte, și Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenții televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă și că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanțări la proiectele europene de investiții.

Luni, surse din Guvern au transmis că FMI și CE ar fi renunțat la cererea de reducere a deficitului la 0,9% și că negocierile s-ar purta la acest moment pentru un deficit chiar mai mare de 1,4%.

Vineri seara, premierul Victor Ponta a declarat că nu crede, la acest moment, că acordul României cu FMI va fi “rupt”, explicând că este o perioadă de negocieri care pot fi dure, dar arată că un deficit de 0,9% este inacceptabil și că esențială este discuția cu Comisia Europeană, deoarece “acolo sunt marile probleme”.

El a precizat că România are un acord cu FMI care va expira anul viitor și despre care nu crede că va fi reînnoit, deoarece “nu e cazul”, dar a arătat că, din ce în ce mai mult, rolul esențial în discuțiile unui stat membru îl are Comisia Europeană, pentru Tratatul Fiscal.

“Discuțiile sunt legate de modul în care putem să respectăm 1,4, acel deficit bugetar prognozat pentru 2015, dar noi mai dorim două lucruri, amândouă altfel importante: în primul rând, ca promisiunea făcută României, ca țara de graniță cu Ucraina, de a avea dreptul de a-și mări cheltuielile de apărare cu 0,3% din PIB să fie respectată. Deocamdată, comisia spune: “Da, știm că la NATO ați vorbit așa, dar noi nu suntem de acord”. Al doilea lucru mai important chiar decât cel legat de cheltuielile de apărare este un fond special – noi am cerut 0,5% din PIB – care să fie folosit doar în exclusivitate pentru cofinanțarea proiectelor europene (…) Cred că nu se va rupe niciun acord cu FMI, dar mai spun încă un lucru, dincolo de acordul cu FMI: esențial este relația noastră, cum este a oricărei țări membre, cu Comisia Europeană, acolo sunt marile probleme. Să știți că Franța n-are niciun acord cu FMI dar are o dispută cu Comisia legată de deficit, care e de vreo trei ori cât al României, 4,7 cred că este, Italia sare peste 3, noi suntem elevii modeli ai Europei. Ei, n-aș vrea să fim totuși elevii model acceptând totuși niște condiții care ne împiedică să ne dezvoltăm într-un ritm accelerat”, a spus Ponta.

Înaintea începerii discuțiilor, surse oficiale au declarat agenției MEDIAFAX că Guvernul va negocia cu experții FMI și CE un deficit pentru anul viitor de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată și co-finanțare, dar și la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

Potrivit acestora, Finanțele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an și care au dus și la suspendarea acordului cu FMI și CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii și salarii peste indexarea cu rata inflației.

Ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

Experții Fondului Monetar Internațional și cei ai Comisiei Europene se află la București strict pentru discuții privind bugetul pe anul viitor.