Un nou val de inflație amenință Europa de Est. Cel mai bine plasată pentru lupta cu dragonul scumpirilor este banca centrală a Poloniei. Cea a Cehiei vorbește de sacrificii. BNR are cel mai mic spațiu de manevră

Guvernatorul băncii centrale a Cehiei, cea mai stabilă econo­mie est-europeană, a avertizat că instituția pe care o conduce este pregătită să sacrifice creș­terea economică, ridicând dobânzile, dacă inflația accelerează prea mult și riscă să scape de sub control. În aprilie, Cehia a avut una dintre cele mai slabe inflații din UE și cu siguranță cea mai slabă din regiune.

În ultima lună, mesaje cu rol asemănător, de a calma teama de inflație, au emis și băncile centrale din Ungaria și Polonia, însă nu au avut un conținut la fel de puternic. Scumpirile au accelerat în aprilie în Cehia la 2,1%, cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni, de la 1,5% în martie. În Ungaria, inflația anuală a avansat de la 2,1% la 2,6%, iar în Polonia, cea mai mare economie a regiunii, de la 3,2% la 3,4%, potrivit datelor Eurostat.

Băncile centrale din toate aceste țări au menținut dobânzile în cele mai recente ședițe de politică monetară și au atras atenția asupra riscurilor inflaționiste, crescute mai ales din cauza scumpirii energiei în contextul războiului din Iran. Dobânda de referință din Cehia este de 3,5% (luna mai), cea din Polonia de 3,75% (luna mai), iar cea din Ungaria de 6,25% (aprilie).

Și șeful băncii naționale poloneze a asigurat recent că instituția sa este pregătită să acțio­neze. Cel al băncii centrale ungare a fost mai vag, menționând ascensiunea forintului ca frână pentru inflație. De observat este că băncile centrale din Cehia și Polonia au spațiu de manevră pentru a domoli scumpirile cu majorări de dobânzi.

Dobânzile mari de regulă frânează și creșterea economică. Polonia este campioană europeană la creștere economică. Spre compa­rație, România avea în aprilie, conform Eurostat, cea mai puternică inflație din UE, de 9,5%. Dobânda de referință este de 6,5%, de asemenea cea mai mare din UE. Iar economia României este în recesiune. Recent, BNR a înrăutățit prognoza de inflație pentru acest an.

În Cehia, „nu ne vom teme să majorăm dobânzile“ dacă apare riscul ca inflația ajustată la prețurile energiei să accelereze, a declarat guvernatorul băncii centrale, Ales Michl. „Vom fi duri și nu vom ceda. Trebuie să fim pregătiți pentru creștere economică mai lentă deoarece dobânzile vor fi mai mari decât ne-am obișnuit.“ Accelerarea inflației în aprilie reflectă, în Cehia, mai ales scumpirea carbu­ranților și combustibililor. Mâncarea, din contră, a fost mai ieftină. De exemplu, prețurile cartofilor s-au dus în jos cu 30%, iar cele ale untului cu 25%.

În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski a declarat inițial că banca sa centrală este pregătită să reacționeze la șocul prețurilor petrolului și energiei, dar că are nevoie de mai multe date pentru a vedea dacă aceste scumpiri se vor transforma în inflație persistentă.

Chiar și așa, probabilitatea înăspririi poli­ticii monetare a crescut, iar instituția ar putea majora dobânzile dacă inflația trece de 3,5%, pragul de sus al intervalului țintit de bancă, iar prognozele arată o tendință de durată. Ulterior, el a revenit și a spus că șocul inflaționist este mult mai slab decât cel produs de invazia rusă din Ucraina și de aceea banca centrală nu se grăbește să majoreze dobânzile.

„Economia poloneză are o poziție de start foarte bună pentru a putea rezista efectelor“ ac­tualului șoc al prețurilor, a mai spus Gla­pin­ski, remarcând creșterea economică de 3,5% a Poloniei și lipsa dezechilibrelor macroeco­nomice. Despre poziția de pornire bună a economiei a vorbit și șeful băncii centrale cehe. Însă ce ar putea să însemne un start prost?

Ungaria a avut în ianuarie 2023 cel mai ridicat nivel al inflației din UE, de aproape 26%. De atunci, banca centrală a reușit să aducă indicatorul în banda de toleranță. Instituția și-a construit rezerve record de aur, iar euro se întărește față de euro, a amintit recent guvernatorul Mihály Varga.

O monedă în apreciere previne inflația, însă, cum este cazul Ungariei, erodează profiturile și competitivitatea exportatorilor, frânând creșterea economică. În prezent, important este că între conducerea băncii centrale și noul guvern este pace. Viktor Orban, fostul premier, făcea constant presiuni pentru dobânzi mai mici și a ajuns repede în conflict cu șefii băncii centrale pe care chiar el i-a ales. Noul guvern vine la butoane când economia pare că își revine după ani de stagnare. Însă incertitudinile sunt multe. Ungaria este mai expusă la șocuri energetice decât, de exemplu, Polonia. Forintul, chiar dacă a devenit vedetă pe piețe mulțumită entuziasmului creat de prăbușirea regimului Orban și venirea la putere a unui partid care spune că va pregăti economia pentru adoptarea euro, are renumele de monedă instabilă, predispusă la depreciere. Unele prețuri sunt împiedicate să crească de bariere puse de vechiul guvern și care nu vor putea fi ținute la infinit. Inflația va accelera, cu siguranță, spun analiștii. Cei de la ING văd vârful la 5%, atins la finalul acestui an. Acest lucru înseamnă că banca centrală nu va umbla la dobânzi, sau cel puțin nu le va majora. Calculele Institutului Național de Statistică al României arată că în aprilie inflația din economia românească a fost de aproape 11%. Calculele INS sunt relevante pentru România. Cele ale Eurostat sunt pentru comparații internaționale.

Legat de trecerea la euro, guvernatorul Varga a spus că este în interesul Ungariei să îndeplinească condițiile necesare intrării în zona euro, însă introducerea euro nu trebuie să fie finalul acestor eforturi. Iar euro ar trebui adoptat când economia maghiară va fi capabilă să maximizeze beneficiile și să reducă cât de mult posibil riscurile date de sistemul ratelor de schimb fixe și politica monetară unică.

Și Glapinski din Polonia a avertizat contra adoptării premature a euro, ceea ce ar destabiliza economia poloneză, ducând-o la un ciclu boom and bust. „Rezultatul ar fi accelerarea inițială a creșterii PIB condusă de expansiunea creditului, urmată de o recesiune adâncă, de creșterea șomajului și pierderea de durată a competitivității“, a explicat el. Și banca națională a Poloniei se laudă cu un nivel istoric al rezervelor de aur. Ținta este de acumula 700 de tone de aur.