Cum văd fermierii interzicerea exportului de cereale: Este o măsură subiectivă. Nu știm care e starea actuală a suprafețelor cultivate cu cereale, în ce stadiu se află contractele de export s
La ceas de seară, în 9 aprilie, autoritățile române au anunțat că interzic exportul de cereale către destinațiile din afara Uniunii Europene în timpul stării de urgență, până la jumătatea lunii mai, printr-o ordonanță militară, intrată de astăzi în vigoare.…
La ceas de seară, în 9 aprilie, autoritățile române au anunțat că interzic exportul de cereale către destinațiile din afara Uniunii Europene în timpul stării de urgență, până la jumătatea lunii mai, printr-o ordonanță militară, intrată de astăzi în vigoare.
Grâul, orzul, ovăzul, porumbul, orezul, făina de grâu, semințele oleaginoase și zahărul vor rămâne în România, însă fermierii spun că i-a surprins această măsură, mai ales că unii dintre ei aveau deja semnate și achitate contracte pentru exportul cerealelor, ce vor fi reziliate și nu se știe cine va achita nota de plată.
„E o măsură surprinzătoare, luată dintr-un motiv subiectiv. Nu știm care e starea actuală a suprafețelor cultivate cu cereale, în ce stadiu se află contractele de export sau ce stocuri au fermierii. Nu ne așteptam să trebuiască să reziliem contractele aflate în derulare. Cine plătește clauzele? Dacă cerealele se întorc de la trader la producător, cine plătește transportul? E o situație care nu a fost gândită până la capăt”, consideră Mircea Băluță, președinte al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV). El exploatează 3.500 de hectare cu cereale în județul Argeș.
Fermierul crede că decizia a fost luată rapid, fără ca autoritățile să se consulte cu mediul de business și fără să știe care e situația exacta în teren. În teren, e secetă prelungită în majoritatea regiunilor din țară, iar producția de grâu, orz și secare e afectată în proporție de 40-45%, dar autoritățile în loc să găsească soluții să satisfacă nevoia de apă, au considerat că este mai bine să interzică exporturile de cereale și să ne bazăm pe stocurile de anul trecut.
El crede că unui dintre argumentele pentru care s-a luat această decizie ar fi seceta prelungită, „dar sigur sunt mai multe argumente, pe care noi încă nu le cunoaștem, dar poate autoritățile le știu. Efectele acestei stopări se vor simți de la producători la procesatori și exportatori”.
Dintr-o producție de 30 de milioane de tone de cereale, numai în primele nouă luni din 2019 au fost exportate 10 milioane de tone de cereale, adică o treime din producția locală, potrivit INS. Ieri, 9 aprilie, reprezentanții statului au spus că în România mai există doar de 700.000 de grâu. „În est, grâul deja se întoarce.”
„Decizia a fost luată din motive emoționale, iar piața cerealelelor va fi în mod certat afectată. Bursele au început să se dea peste cap, prețurile probabil o să scadă, iar România care era printre principalii exportatori de cereale, acum face stocuri. O să încercăm să facem contracte cu procesatorii interni”, apreciază Băluță.