Cum se văd cele mai recente schimbări din industria orologeră și care este următorul pas pentru un business care vinde ceasuri clasice, într-o lume în care pare că chiar și timpul devine tot mai digital?

Antreprenorul Ion Schiau a fost martorul tuturor schimbărilor prin care a trecut industria orologeră elvețiană: mai întâi ca locuitor al Biel, orașul-inimă al industriei, ca angajat al unuia dintre giganții domeniului, iar apoi ca antreprenor în România. Cum se văd cele mai recente schimbări din industrie și care este următorul pas pentru un business care vinde ceasuri clasice, într-o lume în care pare că chiar și timpul devine tot mai digital?

Ion Schiau a plecat în Elveția împreună cu părinții când avea doar patru ani, astfel că a trăit și a copilărit într-un oraș care a cunoscut o dezvoltare extraordinară datorită industriei ceasurilor – Biel, locul unde s-a născut Swatch, unde se află sediul Omega și fabricile de mecanisme Rolex. „În orășelul acela conviețuiesc cam 100 de branduri, formând un ecosistem unde aproape toată lumea trăiește din ceasuri”, amintește antreprenorul.

A studiat la Geneva și a avut prima experiență profesională după facultate la New York. Ulterior, a realizat că îi plăcea să vândă ceasuri elvețiene și că aceasta ar putea fi o extensie a visului său de a lucra în diplomație – astfel putea reprezenta Elveția. Între sfârșitul anilor ’90 și 2004, Ion Schiau a lucrat pentru Swatch Group, iar apoi și-a dorit să revină în țara natală. „De ce să nu mă întorc în țara de care sunt foarte apropiat cultural și să vând aici ceasuri, să le expun, să fac marketing și să încep o firmă de distribuție în acest domeniu?” erau gândurile lui de atunci.

La acea vreme, s-a asociat cu doi români care aveau rețelele de magazine Cellini, specializate mai ales în bijuterii, și care își doreau să intre și în lumea ceasurilor. Și-a creat propria firmă, Albini Prassa, iar ulterior s-au asociat într-o firmă numită Chronotime și au început să creeze portofoliul de ceasuri pentru magazine, începând cu Tissot și Swatch, cărora li s-au alăturat mai târziu Omega și Hublot, ajungând la aproximativ 25 de branduri. Între 2004 și 2005, afacerea a crescut exponențial. În 2010, însă, a decis să se despartă de cei doi parteneri. „Eu am păstrat firma mea, Albini Prassa, și relația cu Tissot”.

Astfel, după ce a preluat un rol de international manager la Hublot, Albini Prassa a continuat să existe în România și să-și reconstituie treptat portofoliul de branduri. În 2017 a revenit în țară pentru a se ocupa mai mult de firmă și, anticipând că distribuția clasică se va opri într-o zi, s-a orientat către retail. „Am vrut să aducem un concept diferit de magazinul stradal sau de cel din mall. Ne-am gândit că, pentru clienții noștri și portofoliul pe care voiam să-l clădim, trebuia să venim într-o zonă centrală, foarte confortabilă, unde puteam expune mărcile și povestea lor într-un mod original și amplu. Un loc unde timpul se parcurge mai lent, oferind clienților un anumit confort și discreție, lucru care nu prea se găsea într-un mall. Brand-urile pe care voiam să le aducem nu erau interesate să intre în mall-uri și preferau un concept mai rezidențial”.

Era anul 2018 și Ion Schiau concluzionase că, pentru acest tip de vânzare, experiența era mai importantă decât traficul. Între 2012 și 2017, construise un portofoliu de branduri concentrat pe orologeria independentă, cu branduri din segmentul de preț superior, între 40.000 și 200.000 de euro, având o abordare arhitecturală deosebită a mecanismului. Parteneriatul cu Tissot a durat până la finalul anului 2022, perioadă în care au realizat serii limitate pentru România. „Ceasul România 1918-2018, realizat pentru 100 de ani de la Marea Unire, a avut mare succes. Am produs 1918 piese și am început o asociație cu Federația Română de Rugby, realizând două serii limitate cu această organizație, care au avut mare succes. În 2020 am lansat un ceas numit Săgeata Orientului pentru 100 de ani de la înființarea Companiei Franco-Române de Navigație Aeriană”.

Potrivit datelor de la Federația Orologieră Elvețiană citate de Ion Schiau, la finalul lunii mai, piața românească înregistra per total -28% unități față de anul trecut și -17% în valoare. Compania Albini Prassa a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri de 2,6 milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile; antreprenorul spune că cifrele din România nu reflectă dinamica businessului per total, acesta fiind răspândit și în Elveția și Grecia.

Businessul Tissot reprezenta 90% din afacerile Albini Prassa, astfel că, după decizia brandului de a opera direct, fără distribuitori, a apărut necesitatea unei reorientări.

Recent, au lansat un parteneriat cu Chronext, aceasta fiind prima asociere a brandului cu un retailer fizic din afara Germaniei și Elveției. „Ei abia acum își dau seama că este o oportunitate să aibă asocieri cu retaileri pentru a expune portofoliul lor de produse și pentru a augmenta experiența clientului. Este un modus vivendi destul de nou pentru ei”. Chronext, descris drept un „boutique digital pentru ceasuri de lux noi și pre-owned”, a început activitatea online și se extinde acum prin magazine fizice și lounge-uri pentru ridicarea produselor. Fondată în 2013 în Zug, Elveția, compania este astăzi unul dintre liderii retailului de ceasuri second-hand certificate (CPO) și vintage. Pe lângă activitatea principală în retailul online, Chronext operează buticuri exclusive și lounge-uri în locații din întreaga lume, precum Düsseldorf, München, Berlin, Zurich și Hong Kong. „Chronext deține stocul de ceasuri, nu este o platformă de vânzare. Ei au ceasurile, le-au verificat și le certifică. Prin intermediul lor accesăm un portofoliu enorm de branduri și produse, oferim și 2 ani de garanție. Putem avea un ceas de 10 ani, refăcut complet, la 50% din prețul inițial de achiziție, fiindcă are „kilometri de zbor”. Fiecare ceas este evaluat transparent, iar prețurile sunt menționate pe site, scăzând sau urcând în funcție de situație”, explică Schiau. Prețurile ceasurilor disponibile pe această platformă variază între 2.500 și 30.000 de euro, incluzând branduri cerute în România, precum Omega și Rolex. Prin acest parteneriat, clienții au posibilitatea nu doar de a cumpăra ceasuri, ci și de a le pune în rețea pentru a le vinde sau a le schimba cu alte modele. „Tot mai des, clienții vin și spun că vor să scape de un anumit ceas. Am creat împreună cu Chronext o bază transparentă, eficientă și rapidă pentru astfel de solicitări”. Acest nou demers răspunde unei cereri tot mai mari din partea clienților și reflectă realitatea actuală a industriei. Ion Schiau subliniază că valoarea ceasurilor tranzacționate pe piața pre-owned certificată în 2023 a fost de 20 miliarde de franci elvețieni, cu predicții de atingere a 30 miliarde de franci elvețieni până în 2025. „Această creștere va depăși comerțul obișnuit, făcând prezența noastră pe această piață nu doar o oportunitate strategică, ci și o necesitate pentru a răspunde cererii constante din partea clienților din România”.

Sunt oamenii dornici să vândă mai multe ceasuri din colecțiile proprii în contextul economic actual? „Bănuiesc că există și un astfel de motiv, nu ceva presant, dar lumea vrea să-și simplifice colecția, să o reducă. A existat un vânt de panică, în care valoarea ceasurilor de pe piață a început să scadă, fiindcă mulți au început să speculeze și să cumpere ceasuri cu gândul că le vor vinde foarte scump. Valoarea ceasurilor pe piața secundară a scăzut în 2022, accelerând ideea de a vinde. Anul acesta am văzut mai multă lume care simplifică, schimbă, face upgrade – adică vând ceva pentru a cumpăra altceva”. Probabil însă că cel mai mare disruptor adus industriei a venit odată cu lansarea ceasurilor inteligente. „Evident că a fost o palmă uriașă pentru industria elvețiană – Apple vinde mai multe ceasuri, valoric, decât toată industria elvețiană la un loc. Problema este cantitatea, cantitățile continuă să scadă, adică ceasurile elvețiene sunt din ce în ce mai scumpe și pericolul este industrial. Atunci când ai o industrie care angajează multă lume pentru volume mari de mecanisme și ceasuri, varietatea dispare”. Pe de altă parte, Ion Schiau observă că în acest context s-au născut multe mărci independente, care costă între 500 și 2.000 de euro, cu o creativitate deosebită și care reprezintă un răspuns industriei elvețiene în acel segment de preț. „Există branduri și microbranduri care produc între 2.000 și 5.000 de bucăți pe an – unele swiss made, altele nu, dar ilustrează o varietate și o dinamică posibilă datorită modelului de business axat pe internet, nu pe rețeaua de distribuție clasică”.

Față de 2004, anul în care și-a început activitatea în România, Ion Schiau observă o schimbare și în atitudinea clienților. „Între 2004 și 2010, aveau mult mai mult curaj. Am adus branduri nișate și aveam un portofoliu variat, poate prea variat. Am greșit când am luat atâtea branduri, dar totul se vindea și lumea avea mult curaj din punct de vedere stilistic”. În prezent, observă mai degrabă o uniformizare a pieței. „O întrebare pe care o aud tot timpul în România este: Ce trebuie să cumperi? Tot timpul spun, de 20 de ani, că nu trebuie să cumperi nimic, trebuie să cumperi ce-ți place. În ultimii ani, a devenit o obsesie pentru puține branduri unde contează statutul, foarte mult tranzacționate și cumpărate; piața a devenit mai uniformă. Există și o uniformitate vestimentară – te duci în anumite locuri în București și vezi aceleași ceasuri sau branduri. Clienții din România sunt foarte sensibili la părerea anturajului”. Pe de altă parte, Schiau vede și că „Piața din România a întinerit foarte mult. Vedem o dinamică și două-trei cluburi de pasionați care cresc și care au pornit de la zero acum doi-trei ani. Vedem pasionați de ceasuri în România care pornesc business-uri de curele, de accesorii, de ceasuri. Văd o piață care începe să se întâlnească și oameni care descoperă aceeași pasiune, creând o dinamică în România. Există și oameni care comunică foarte bine pe YouTube sau TikTok doar pe teme legate de ceasuri și care au un public tânăr și din ce în ce mai larg. Aceasta este poate o dovadă că românii sunt foarte la curent cu ce se lansează internațional și vor să facă parte din aceste comunități”.   

Pentru lansarea noului parteneriat și a segmentului pre-owned, Albini Prassa a modificat spațiul din Belgrad 12, colaborând cu creatorul de mobilier orologer Xavier Dietlin. Pe lângă adaptarea pentru București a unei noi serii de vitrine animate, acesta a lansat în premieră mondială o masă concepută împreună cu firma elvețiană Sunae.

Cu rădăcini în Elveția și România, Albini Prassa și-a început operațiunile locale în 2004 ca distribuitor de ceasuri elvețiene, Tissot fiind primul brand. Ulterior, compania s-a specializat în promovarea și consolidarea imaginii brandurilor internaționale partenere, inclusiv Bulgari, Franck Müller, Laurent Ferrier, Urwerk, Louis Erard, ZRC, Bomberg și Tissot. Albini Prassa a inițiat mai multe colecții și ediții limitate pentru România, cum ar fi TISSOT România 1918-2018, TISSOT Stejarii și Stejarul de Aur, Bomberg Loop, QlockTwo ediția România, TISSOT Heritage Săgeata Orientului și Undone FC Rapid 100 de ani. În 2018, Albini Prassa a intrat pe piața de retail prin Maison Albini Prassa, un loc unde ceasurile și experiențele personalizate de brand se întâlnesc, potrivit reprezentanților companiei.