Cum văd anul 2026 cei mai puternici executivi din comerțul alimentar local: Un an al chibzuinței și marcat de provocări. „Vedem o economie care face eforturi să își regăsească echilibrul după ani de incertitudini“

♦ Executivii din comerțul alimentar, care administrează afaceri de miliarde de lei fiecare și care conduc echipe de mii de salariați, iau la prima mână pulsul economiei și al consumului privat ♦ După un 2025 marcat de multiple hopuri, ei se așteaptă ca nici anul următor să nu fie unul lipsit de provocări ♦ Inflația, deficitele (bugetar și comercial), presiunile fiscale și contextul geopolitic mondial, toate își vor pune amprenta asupra României în 2026.

Un an al chibzuinței. Un an marcat de provocări și incertitudini. Un an al consolidării și al adaptării inteligente.

Acestea sunt câteva dintre mesajele primite de ZF de la cei mai puternici executivi din comerțul alimentar local ca răspuns la întrebarea ce urmează în 2026 pentru economie și pentru România.

„Pentru businessul românesc, 2026 va fi un an al consolidării și al adaptării inteli­gen­te. Vedem o economie care face eforturi să își regăsească echilibrul după ani de incer­titudini, dar care continuă să fie influențată de dinamica mondială. Consumul rămâne principalul motor, dar consumatorul a devenit mai conștient – mai atent la preț, la calitate și la responsabilitatea brandurilor. Companiile vor fi nevoite să construiască valoare reală“, consideră Marco Hößl, CEO al Kaufland România & Moldova.

De aceeași părere este și Robert Hellwag­ner, CEO al Selgros România, care spune că într-un context de piață precum cel actual, clienții sunt tot mai orientați către preț și valoare adăugată. Spre deose­bire de lanțurile de hipermarketuri și supermarketuri, de discount și proximitate modernă, care se adresează clientului final, Selgros are operațiuni de tip cash&carry, așa că se adresează revânzătorilor și clien­ților din HoReCa.

Orientarea către preț și valoare adău­gată el o remarcă mai ales în cazul profesio­niștilor din ospitalitate.

Provocările continuă

„Anul 2026, ca și cel actual, va fi unul marcat de contextul economic instabil, cu efecte directe asupra mediului de retail: scă­de­re a puterii de cumpărare, inflație persis­tentă, presiuni fiscale, costuri mai ridicate cu utilitățile și transportul, precum și blo­ca­je sau întârzieri pe lanțurile de aprovizionare.“

Așadar, provocările din acest an își vor face în continuare simțite efectele și în următorul. Deși inflația este de așteptat să coboare (de la aproape 10% astăzi), ea va rămâne mult peste nivelul optim de 2%. Tot pe un trend descendent ar urma să se găsească și deficitul bugetar, dar și el va fi departe de țintă.

„Anul 2026 se anticipează a fi sub influența presiunilor semnificative resimțite deja în 2025, ceea ce va duce la o temperare a consumului. Această încetinire e generată în principal de modificările fiscale și de o anumită lipsă de încredere a mediului de business. Sperăm însă ca situația să se amelioreze în a doua jumătate a anului viitor“, spune Ionuț Ardeleanu, CEO al Auchan România.

Executivii din comerțul alimentar, care administrează afaceri de miliarde de lei fiecare și care conduc echipe de mii de salariați, iau la prima mână pulsul economiei și al consumului privat. Astfel, după un 2025 marcat de multiple hopuri, ei se așteaptă ca nici anul următor să nu fie unul lipsit de provocări. Inflația, deficitele (bugetar și comercial), presiunile fiscale și contextul geopolitic global, toate își vor pune amprenta asupra României în 2026.

Se vede o luminiță?

„Anul 2026 se anunță unul plin de provocări pentru mediul de afaceri din România, pe fondul unui context ma­croe­co­nomic și politic caracterizat de incerti­tudine și presiuni fiscale. Deficitul bugetar și comercial, cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, precum și instabilita­tea politică internă și regională vor continua să influențeze predictabilitatea mediului economic. În tot acest context, companiile vor fi nevoite să găsească răspun­suri adec­vate fiecărei situații, să dea dovadă de agi­litate și reziliență, să se adapteze continuu și să rămână aproape de nevoile reale ale clienților, partenerilor și angajaților“, afirmă Olga Drăguinea, membru în boardul Lidl România.

Sectorul de retail funcționează ca un barometru fidel al economiei, e de părere Ionuț Ardeleanu.

„Ne dorim să asistăm la efecte pozitive. Așteptăm o creștere a consumului și o relansare generală, atât pe orizontală (pentru parteneri, furnizori), cât și pe verticală (pentru clienți, angajați, acționari). Este important de subliniat că nu vizăm o creștere a consumului doar din punctul de vedere al vânzărilor, ci una sustenabilă, care să aducă beneficii reale tuturor actorilor implicați“, adaugă el.

Un viitor optimist

Executivii din comerț spun că deși prezentul e marcat de o serie de incertitudini, viitorul „sună bine“. Mai exact, economia României oferă în continuare oportunități de creștere.„Credem cu tărie că România are un potențial economic pozitiv pe termen lung. De altfel, și în 2020 ne-am confruntat cu un context plin de incertitudini, dar am ales să avem încredere în piața locală – o strategie care s-a dovedit corectă. Vom continua pe același drum“, spune Daniel Gross, CEO al Penny România.

Tot el precizează că 2026 va fi, cel mai probabil, un an al al chibzuinței. Măsurile de ajustare bugetară adoptate în acest an se vor resimți în economie, iar atât companiile, cât și consumatorii vor fi mai atenți la decizii.

„Pentru PENNY, acest context înseamnă mai mulți clienți care caută prețuri corecte și soluții de încredere – exact modelul nostru de business. Vom continua să investim în extinderea rețelei și în eficientizarea operațiunilor, astfel încât să fim rezilienți într-o perioadă provocatoare, dar și pregătiți pentru creșterea care va urma.“

De altfel, marii actori din comerțul alimentar au fost printre aceia care au investit constant, indiferent de contextul economic și de cel politic. Sute de magazine moderne noi au fost deschise în fiecare an, ceea ce înseamnă investiții de sute de milioane de euro.

„Suntem unul dintre principalii jucători de pe piața de retail din România și continuăm să derulăm investiții strategice menite să susțină creșterea sustenabilă și dezvoltarea pe termen lung a companiei“, confirmă Mircea Moga, CEO al Mega Image.

Ce investiții urmează?

Pentru finalul lui 2025 și pentru anul următor, compania își menține direcția de investiții, axându-se pe modernizarea și extinderea rețelei de magazine, pe optimizarea lanțului logistic și pe implementarea de soluții digitale inovatoare.

Tot despre dezvoltare vorbește și Olga Drăguinea, membru în boardul Lidl România.

„Pentru Lidl România, 2026 va aduce provocări specifice legate de menținerea competitivității într-un climat economic instabil, de gestionarea eficientă a costurilor operaționale și de protejarea puterii de cumpărare a clienților, în ciuda presiunilor existente. Vom răspunde acestor provocări prin investiții în zonele care aduc valoare pe termen lung. Vom continua să investim în dezvoltarea rețelei de magazine, în parteneriate durabile cu furnizorii locali și în soluții sustenabile care protejează mediul și sprijină comunitățile.“În final, de ce continuă retailerii să parieze pe România?

„România rămâne o piață atractivă. Are o poziționare strategică în regiune, o resursă umană competitivă și un potențial considerabil de dezvoltare în energie verde, agricultură și tehnologie. 2026 va fi un an în care parteneriatele dintre mediul privat și cel public pot accelera modernizarea infrastructurii și tranziția către o economie sustenabilă“, afirmă Marco Hößl, CEO al Kaufland Romania & Moldova.

Pentru companie, 2026 va fi un an al continuității și al consolidării, retailerul urmând a investi în expansiune, digitalizare și sustenabilitate.

„Vom continua să investim în dezvoltarea rețelei de magazine, în tehnologii care simplifică experiența de cumpărături – de la K-Scan la casele express și aplicația Kaufland Card – și în soluții energetice inteligente care reduc amprenta asupra mediului. În plus, vom întări relația cu furnizorii locali, pentru a crește ponderea produselor românești la raft și pentru a susține lanțurile de producție interne. Prin aceste investiții, ne dorim să contribuim nu doar la creșterea companiei, ci și la dezvoltarea economiei românești“, conchide el.

Olga Drăguinea, membru în boardul Lidl România: Anul 2026 se anunță unul plin de provocări pentru mediul de afaceri din România, pe fondul unui context macroeconomic și politic caracterizat de incertitudine, și presiuni fiscale. Deficitul bugetar și comercial, cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, precum și instabilitatea politică internă și regională vor continua să influențeze predictabilitatea mediului economic.

Marco Hößl, CEO al Kaufland România & Moldova: România rămâne o piață atractivă. Are o poziționare strategică în regiune, o resursă umană competitivă și un potențial considerabil de dezvoltare în energie verde, agricultură și tehnologie. 2026 va fi un an în care parteneriatele dintre mediul privat și cel public pot accelera modernizarea infrastructurii și tranziția către o economie sustenabilă.

Robert Hellwagner, CEO al Selgros România: Anul 2026, ca și cel actual, va fi un an marcat de contextul economic instabil, cu efecte directe asupra mediului de retail: scăderea puterii de cumpărare, inflația persistentă, presiunile fiscale, costurile mai ridicate cu utilitățile și transportul, precum și blocaje sau întârzieri în lanțurile de aprovizionare.

Mircea Moga, CEO al Mega Image: Suntem unul dintre principalii jucători de pe piața de retail din România și continuăm să derulăm investiții strategice menite să susțină creșterea sustenabilă și dezvoltarea pe termen lung a companiei.

Daniel Gross, CEO al Penny România: Anul 2026 va fi, cel mai probabil, un an al chibzuinței. Măsurile de ajustare bugetară adoptate în acest an se vor resimți în economie, iar atât companiile, cât și consumatorii vor fi mai atenți la decizii.

Ionuț Ardeleanu, CEO al Auchan România: Anul 2026 se anticipează a fi sub influența presiunilor semnificative resimțite deja în 2025, ceea ce va duce la o temperare a consumului. Această încetinire e generată în principal de modificările fiscale și de o anumită lipsă de încredere a mediului de business.