Vă mai amintiți de mașina de cusut Singer? Povestea începută în urmă cu 160 de ani continuă
Piața de electrocasnice mici a scăzut în ultimii ani cu peste 20%, dar filiala locală a Singer și-a crescut vânzările continuu, din 2007, cu procente de câte două cifre. Vedeta firmei înființată în urmă cu 160 de ani și care a fost prima multinațională din lume rămâne mașina de cusut, care a și consacrat-o.
“Dacă așezi toate bucățile de la puzzle, vezi limpede că drumul României se îndreaptă în direcția bună”, spune Laskaris Tsakoumankis, director general al Singer România, companie cu activități în domeniul electrocasnicelor mici. Firma, prezentă de cinci ani pe piață, are în portofoliu peste 100 de produse, de la mașini de cusut, aspiratoare până la cele pentru îngrijire personală și pentru confortul casei. Grecul vorbește româna fluent și mărturisește că de la venirea sa în țară, în urmă cu 20 de ani, a avut “numai surprize plăcute”.
Ajuns în România la studii, în 1992, a obținut apoi licența la ASE; tot aici și-a construit în timp întreaga carieră, lucrând, după absolvirea stagiului militar obligatoriu, în Grecia, în cadrul unei filiale a OTE.
Tsakoumankis enumeră o întreagă serie de avantaje pe care le-a văzut, în timp, în România. “Țara are indicatori macroeconomici atât de buni, încât poate produce orice în afară de îngrijorare”, declară reprezentantul Singer. Ponderea ridicată a exporturilor, industria, suprafața agricolă, relieful și așezarea țării sunt avantaje de necontestat pe care grecul le evidențiază.

“Sunt convins că România are posibilități enorme, nu face doar export de portocale și măsline”, spune cu tâlc reprezentantul Singer, care insistă să creadă că industria are un rol important în dezvoltarea țării. Infrastructura, arată el – de la șinele de tren care ajung până în depozitele fabricilor, nivelul de educație al populației, know-how-ul, întreaga școală a meseriașilor de pe aceste meleaguri sunt tot atâtea bile albe. Iar investițiile unor companii precum Ford, Renault sau Bosch sunt exemplele pe care le aduce în sprijinul acestei idei. “Ar trebui să ne uităm mai mult la investitorii care vin, nu numai la cei care pleacă.”
Iar țara nu are cum, cel puțin deocamdată, să fie ferită de turbulențe, de vreme ce în prezent totul este “interconectat și nimeni nu poate rămâne izolat”.Pe de altă parte însă, tocmai situația dificilă a favorizat evoluția vânzărilor Singer pe piața românească, unde compania și-a înființat filială în 2007. “Când am preluat conducerea firmei, tocmai începea criza”, spune Laskaris Tsakoumankis, care a preluat mandatul de conducere la sfârșitul lui 2008, an în care cifra de afaceri a companiei a ajuns la 3 milioane de euro. În 2009 vânzările s-au menținut la un nivel similar, iar în anii care au urmat creșterile au fost vizibile: aproape 4 milioane de euro în 2010 și 5,5 milioane de euro în 2011.
Pentru anul în curs, cifra de afaceri ar urma să depășească 6 milioane de euro, conform așteptărilor lui Tsakoumankis. Evoluția este cu atât mai neașteptată cu cât piața electronicelor și electrocasnicelor a scăzut abrupt în ultimii ani, cu circa 60%. “Vânzările de electrocasnice mici au scăzut însă cu circa 20-25% din cauza prețurilor”, spune grecul. Altfel spus, e mai probabil ca un cumpărător să cumpere o cafetieră sau un fier de călcat decât o combină frigorifică sau o plasmă, argumentează reprezentantul Singer, companie care a fost înființată în urmă cu peste 160 de ani și s-a consacrat grație mașinilor de cusut. Sistemul folosit inițial la aceste aparate se menține și în prezent, iar compania, înființată în SUA, a deschis în 1855 la Paris primul birou extern de reprezentare comercială, devenind prima companie internațională din lume.
Evoluția încasărilor Singer de pe piața românească mai are un motiv: competitorii au suferit drastic de pe urma crizei, iar locul rămas liber în piață a fost ocupat rapid. Directorul general al companiei spune că produsele ieftine nu mai au căutare, “calitatea ambiguă nu mai atrage, iar cumpărătorii s-au reorientat către produse din segmentele superioare de preț”. Cu atât mai mult cu cât puterea de cumpărare, și așa redusă față de alte țări europene, a scăzut. În vreme ce polonezii cheltuiesc 130 de euro per capita pe electrocasnice, românii scot anual din buzunar doar 50 de euro pentru aceleași produse.
“Cerere există, nevoia e foarte mare mai ales în cazul electrocasnicelor mici, iar acest lucru se va vedea în viitor.” Și tocmai din pricina acestor decalaje ale puterii de cumpărare, Singer își vinde pe piața românească produsele la prețuri mai mici comparativ cu alte piețe europene. O mașină de cusut, de pildă, se vinde în Grecia sau Franța la 220 de euro, în vreme ce aici prețul este de circa 140 de euro, susține Tsakoumankis.