Urmează cele mai dificile două trimestre - T4 și T1 - pentru cei care au credite ipotecare/imobiliare legate la IRCC. În T1/2023 DAE ajunge la nu mai puțin de 8%, o dobândă care va fi destul de greu de plătit. Creșterea accelerată a ratelor care va urma poate fi acoperită doar printr-o majorare salarială de 20%, fără a include inflația

Totul a pornit de la o discuție pe care am avut-o săptămâna trecută cu cineva care avea un credit ipotecar luat anul trecut în septembrie și care a pornit cu o rată de 1.450 de lei pe lună, iar acum plătește 1.700 de lei. De la 1 octombrie va plăti mai mult (banca încă nu i-a comunicat noua rată), iar de la 1 ianuarie va plăti și mai mult. Întrebarea a fost ce să facă, cum poate plăti această creștere, dacă băncile au soluții și care ar fi ele. Greu de răspuns, mai ales că nu poate jongla din scadență, pentru că nu are suficienți ani de plată pentru ca banca să-i poată majora scadența cu anii pe care i-a plătit deja, astfel încât rata să-i rămână aproape la fel și să nu fie lovit atâ de mult de creșterea IRCC.

Nu știu dacă multă lume este pregătită pentru șocul creșterii IRCC din trimestrul al IV-lea și trimestrul I al anului viitor, care implică o majorare substanțială a ratei de plată la bancă.

Acum IRCC este 2,56%, de la 1 octombrie crește la 3,9%, iar la de 1 ianuarie se va duce la 5,7%, pe baza calculelor de până acum privind dobânzile tranzacționate pe piața interbancară (în iulie dobânda medie a fost de 4,72%, în august a fost de 6,21%, iar până pe 15 septembrie dobânda medie de tranzacționare a fost de 6,05%).

Pentru cineva care a luat un credit ipotecar anul trecut în perioada octombrie-noiembrie-decembrie, când a fost cel mai mic IRCC, de 1,08%, creșterea de acum și mai ales ce va urma este ucigătoare.

Ca un exemplu: pentru un credit de 60.000 de euro cu un IRCC, 1,08% în momentul acordării creditului, plus marja băncii de 2%, plus taxele și asigurările aferente de 0,3%, a rezultat un DAE de 3,38%, cu o rată lunară de 1.678 de lei.

Acum, IRCC este de 2,56% plus marja băncii de 2%, plus 0,3% taxele, rezultă DAE de 4,86%, care implică o rată de 2.048 lei pe lună.

De la 1 octombrie, odată cu noul IRCC de 3,9%, cu marja băncii și taxele, rezultă DAE de 6,2%, care implică o rată lunară de plată de 2.383 de lei.

De la 1 ianuarie, cu noul IRCC de 5,7%, plus marja băncii, plus taxele, rezultă DAE de 8%, ceea ce implică o rată de 2.833 de lei pe lună.

Este foarte greu de acomodat o asemenea creștere în numai un an, mai ales în condițiile actuale, cu explozia inflației, creșterile generalizate de prețuri și facturile la energie.

În momentul în care a fost luat creditul de 60.000 de euro, salariul net era de 5.600 de lei pe lună, un salariu destul de bun. Rata reprezenta 30% din salariu, rămânând disponibili 3.900 de lei.

De la 1 ianuarie, care este numai peste trei luni și două săptămâni, noua rată de 2.833 de lei înseamnă 50% din salariu, rămânând disponibili 2.760 de lei. O bună parte din bani sunt deja mâncați de creșterea prețurilor, așa că ceea ce va rămâne disponibil este mult mai puțin.

Va fi un șoc pentru mulți corporatiști care anul trecut, când au luat creditul la cea mai mică dobândă, nu puteau să-și închipuie ce va fi în doar un an. Foarte mulți își calculau că după plata ratei rămân cu 3.900 de lei, bani care puteau acoperi utilitățile, benzina, și mai rămâneau bani pentru city-break, ieșit la restaurant și achiziția de haine.

După cele două majorări de IRCC, de la 1 octombrie și de la 1 ianuarie, suma care ar rămâne disponibilă va fi mult mai mică și va implica o reducere dramatică a city-break-urilor, ieșirilor la restaurant/terase și a schimbării hainelor.

Nimeni nu este pregătit pentru acest lucru.

Ceea ce va urma va fi o frustrare extraordinară, care se va îndrepta către bănci (deja profiturile pe care le obțin băncile încep să atârne greu, într-un sens negativ), împotriva guvernului și a partidelor, iar politicienii vor da vina pe Banca Națională pentru modul în care a gestionat inflația și politica de dobânzi. Explicațiile logice legate de evoluțiile economice și financiare din lume și de la noi nu vor mai ține.

În urmă cu un an, când a fost cea mai bună perioadă de IRCC, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare cu toate mâinile. Nimeni nu lua în considerare această creștere de dobândă, care va da toate bugetele celor care au luat împrumuturi peste cap.

Problema corporatiștilor cu credite ipotecare/imobiliare este că nici nu prea au marjă de manevră, pentru că au numai un an de plată la credit, care nici nu s-ar vedea dacă banca ar prelungi scadența în încercarea de a menține rata la fel.

Pentru cei care au luat credite în urmă cu mai mulți ani, o soluție ar fi majorarea scadenței cu anii care s-au plătit deja, astfel încât să se păstreze rata, iar creșterea care va urma în T4 și T1 să fie mai ușor de suportat.

Pentru exemplul de mai sus soluția ideală ar fi ca angajatorul celui care a luat creditul să-i majoreze salariul cu 20% numai pentru a-i acoperi creșterea ratei. Dar este greu de crezut că sunt companii care pot majora salariile de la anul cu 20% în condițiile actuale. Iar acest lucru nu implică și o majorare care să acopere creșterea prețurilor, adică a inflației.

Așa că vor urma două trimestre de șoc pentru care lumea nu este pregătită, dar care vor aduce o nemulțumire generală, mai ales în rândul corporatiștilor.