Urgența este apărarea liniei întâi: sistemul medical. Achizițiile și furnizarea către spitale de măști, combinezoane și teste trebuie centralizate de Ministerul Sănătății

♦ Evoluția din ultimele zile arată că lipsa de centralizare a nevoilor din spitale de măști, teste și combinezoane și lăsarea spitalelor să se descurce singure vor aduce haos în sistemul medical ♦ Primele inițiative în această direcție s-au făcut, și anume decizia secretarului de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat de a muta medicii din sistemul public de la un spital la altul ♦ Este necesară evaluarea la zi a stocurilor de măști, combinezoane și teste din toate spitalele și furnizarea acolo unde sunt necesare ♦ Acest lucru se poate face doar prin centralizare și trecerea tuturor spitalelor mari în coordonarea directă a Ministerului Sănătății l În Ungaria, în fruntea spitalelor au fost puși comandanți militari pentru a gestiona situația din spitale.

Există o lipsă de coordonare și de furnizare a echipamentelor necesare pentru a opri răspân­di­rea coronavirusului de la nivel central. Astfel, pro­fesorul Adrian Streinu-Cercel, șeful Spitalu­lui Matei Balș din Capitală, una dintre cele mai mari unități de testare și tratament pentru pa­cien­ții cu coronavirus, spunea duminică la Antena 3 că se bazează pe 500 de costume pri­mite de la organizații de voluntariat. Este evident că nu există o coordonare.

Ministrul sănătății, Nelu Tătaru, trebuie să evalueze necesarul de măști, combinezoane și teste, iar ministrul Economiei, Virgil Popescu, trebuie să îi dea soluția cu fabricile care să producă aceste măști și combinezoane. Obișnuiți de 20 de ani să dicteze în propriile spitale, directorii de spitale din România, cum este și Adrian Streinu-Cercel, gândesc doar pen­tru spitalul lor, nu pentru ansamblul siste­mu­lui me­dical. Astfel, nu și-au pus problema cum ar putea fi confecționate în regim de urgență aceste com­binezoane în România. Adrian Streinu-Cercel a răspuns duminică tex­tual că „nu știe“ din ce sunt făcute aceste com­bi­nezoane ca să poa­tă fi confecționate de orice fabrică de textile.

Președintele Federației Patronale a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei, Mihai Păsculescu, spune că toate fabricile de confecții ar putea să producă echipamente de protecție, însă problema este lipsa materiei prime.

„Acum două săptămâni am fost la Ministerul Economiei și am spus că avem nevoie de țesături pentru că putem produce echipamentele medicale de protecție doar cu importuri. (…) Nu mi-au răspuns autoritățile la această solicitare“, a spus Mihai Păsculescu.

În România sunt până în acest moment 285 de cadre medicale infectate cu coronavirus, din datele furnizate de autorități. Cei mai mulți sunt medici, 91, iar focarele de infecție sunt Suceava, unde sunt 181 de cadre medicale infectate, și București, cu 45 de cadre medicale infectate. În total, în 13 județe, incluzând municipiul București, sunt raportate infectări ale cadrelor medicale cu coronavirus, iar dacă nu sunt luate măsuri rapide, și alte județe vor fi adăugate pe hartă.

În afară de echipamentele de protecție pentru medici, și aparatura de testare sau kiturile lipsesc din spitale. Sunt spitale județene care nu au aparatură pentru a testa probele de la pacienți, pe care le trimit la sute de kilometri pentru a fi testate, iar rezultatele vin chiar și în­tr-o săptămână.

Institutul pentru Sănătatea Mamei și a Copilului din București de exemplu nu are un aparat de testare pentru depistarea coronavirusului, iar achiziția unui astfel de echipament costă între 31.000 euro și 46.000 de euro cu TVA, bani care sunt strânși din donații.

În acest timp, personalul medical este cel mai expus infectării cu noul virus, în spitale intrând pacienți cu diverse patologii, pentru care nu există organizare și resurse pentru a fi testați.

Ministerul Sănătății nu a transmis până la închiderea ediției un răspuns la solicitarea ZF privind numărul de spitale unde sunt echipamente de testare.

În România sunt 368 de spitale de stat în total, unități județene și municipale, în orașe, potrivit datelor publice de la INS, aferente anului 2018.

Din totalul de pacienți confirmați, peste 14% sunt cadre medicale, medici sau asistente, ceea ce impune măsuri rapide pentru a limita răspândirea virusului la persoanele care se află în prima linie de tratament. Ziarul Financiar a scris încă de săptămâna trecută de nevoia de testare a pacienților care intră în spitale și care pot fi purtători de virus fără să știe.

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne, a spus că medici primari, specialiști sau rezidenți, angajați ai unităților sanitare pot fi detașați la alte unități medicale, potrivit Ordonanței Militare nr. 4. „Aceștia nu pot refuza detașarea. Dacă detașarea se face în altă localitate decât cea de domiciliu, autoritățile locale au obligația de a le asigura cazarea și masa“, a spus Raed Arafat.

Ministrul economiei, Virgil Popescu, anunță că a început producția primelor măști în România. Dacă acum se produc 150.000 de măști pe zi, din 15 aprilie se va ajunge la 500.000 de bucăți pe zi, susține ministrul Economiei. Firma producătoare este Techtex, membră a grupului Taparo, a anunțat ministrul. „A început producția primelor măști în România! Cu toate «motoarele» turate mergem înainte. S-au început instalarea utilajelor și testul de producție“, potrivit lui Virgil Popescu.