Upgrade de viață 2.0

 La mai bine de un deceniu distanță și după ce încrederea le-a fost zdruncinată de criză, românii încep din nou, încet, dar sigur, să facă un „uptrade” al produselor și serviciilor cumpărate și, în consecință, un nou „upgrade” al stilului de viață.

Acum, locul „franzelei feliate” este înlocuit de segmentele alimentelor bio, hainele mass market cu cele făcute pe comandă, vacanței de vară i se adaugă alte câteva city breakuri, mașinile din garaje devin verzi. Consumul populației a crescut considerabil, cu peste 10% pe an la nivelul lunii ianuarie 2018, alimentat de creșterea salarială medie de 15% – formată dintr-o creștere salarială medie de peste 20% la stat și 5% în sectorul privat. După aderarea României la UE, salariul mediu pe economie aproape s-a dublat, de la 1.042 de lei net în 2007 la 2.384 lei anul trecut.

Totodată, aproape 283.000 de angajați români au salarii de peste 1.000 de euro net pe lună, nu-mărul acestora fiind de peste două ori mai mare față de acum cinci ani (potrivit unor calcule ale ZF realizate pe baza informațiilor de la Ministerul Muncii). Astfel, dacă în 2013 existau aproximativ 132.000 de români cu salarii nete de peste 1.000 de euro net pe lună (care reprezentau mai puțin de 3% din totalul angajaților din economie), în toamna anului trecut numărul acestora a ajuns la peste 283.000 de persoane, reprezentând aproape 6% din totalul salariaților. La veniturile în creștere se adaugă creșterea creditelor de nevoi personale contractate; un rol joacă și dobânzile mici la împrumuturi. Ținând cont de aceste cifre, ce își cumpără românii astăzi?

Spre rafturile superioare

Piața FMCG a înregistrat în 2017 o creștere semnificativă de 7% pentru bunurile de folosință curentă destinate consumului casnic; spre comparație, în 2016 creșterea înregistrată a fost de 3,4%. Raluca Răschip, consumer goods & retail director al companiei de cercetare de piață GfK România, observă însă că în spatele acestei evoluții pozitive a pieței a stat majorarea prețurilor ca urmare a inflației și nu creșterea volumelor cumpărate, așa cum s-a întâmplat în 2016. Cu toate acestea, precizează ea, consumatorii români s-au orientat și în acest an către produse superioare din punctul de vedere al prețului – fenomen numit uptrading.

„Deci, românii nu au cumpărat neapărat mai mult, ci mai «bine»”, subliniază ea. Potrivit Ralucăi Răschip, uptradingul este prezent în România de câțiva ani și există categorii în toate segmentele de bunuri de larg consum unde observăm acest fenomen. Totuși, trecerea de la un palier de preț la altul se face în mod diferit – de exemplu, către premium în categoria băuturilor sau către mainstream în cazul alimentelor și al produselor de îngrijire personală, explică Răschip. Ea oferă și câteva exemple din rândul categoriilor cu uptrade semnificativ: tabletele de ciocolată, berea, băuturile calde, detergenții de rufe, produsele de îngrijire orală sau cele de îngrijire a feței. „Anul acesta, categoriile care vor crește vor fi cu siguranță mai puțin dintre produsele de bază și mai mult din rândul celor cu nivelul de penetrare sau al consumului încă mult sub media țărilor din regiune”, descrie Răschip evoluția acestei tendințe în continuare.

Ea menționează categorii care înregistrează an de an creșteri de două cifre: snacksurile sărate, capsulele de cafea, preparatele congelate (de exemplu, pizza), specialitățile de brânză, pralinele, biscuiții etc. „Pe de altă parte, în cazul unui context economic mai puțin favorabil, acest lucru se poate schimba, prin tăierea de pe lista de cumpărături a produselor neesențiale, de răsfăț.” În prezent, din punctul de vedere al importanței principalelor categorii de bunuri de larg consum, cea mai mare pondere o dețin alimentele, atât cele proaspete (fructe, legume, carne, lactate etc.), cât și cele ambalate. Urmează băuturile, produsele de îngrijire personală și cele de îngrijire a casei. Componența coșului de cumpărături diferă însă foarte mult, în funcție de misiunile de cumpărare.

În rândul alimentelor proaspete, cea mai mare dinamică au avut-o lactatele, iar dintre acestea cel mai mult au crescut în valoare în 2017 untul, brânza proaspătă și specialitățile din brânză. Dintre băuturi, cel mai bine au evoluat vinurile, șampania și spirtoasele. În zona de bunuri nonalimentare, produsele pentru îngrijirea locuinței au avut cea mai bună performanță, cu un plus de aproape 10% în valoare, dar și cele pentru îngrijire personală s-au clasat bine, în special produsele pentru îngrijirea tenului. „Totuși, impactul acestor categorii în dezvoltarea industriei FMCG rămâne unul limitat, din cauza ponderii mici a acestora în coșul de cumpărături”, explică Răschip.