Unu din doi consumatori casnici de energie a trecut în piața concurențială, iar cererea este tot mai mare pe fondul pandemiei. Facturile record sunt problema

♦ Jumătate dintre consumatorii casnici de energie au ales o ofertă din piața concurențială a vânzătorilor de electricitate, dar deși liberalizarea nu este factorul care a dus la creșterea prețurilor, toți sunt puși acum în fața unor facturi mai mari. ♦ În unele cazuri facturile deja au bifat un salt de 30% față de anul trecut, evoluție care va fi și mai accentuată în 2022.

Datele de la Autoritatea Națională de Reglemen­tare în domeniul Energiei (ANRE) arată că după primul semestru al anului jumătate din consumul casnic de energie electrică a fost realizat pe segmentul concurențial al pieței, adică de consu­matorii care au ales o ofertă din piața de profil. Spre comparație, anul trecut pro­centul era de 37%, arată datele Autorității.

Astfel, dintr-un consum total de 7,2 TWh, care reprezintă circa un sfert din consumul total de energie al României, 3,6 TWh au fost realizați pe segmentul casnic concurențial. Cantitatea de energie consu­mată de casnici în primul semestru al anului a fost cu circa 7% mai mare decât cea în perioada similară a anului trecut, creșterea consumului fiind impactul direct al pandemiei și al mutării biroului acasă, în cazul multor consumatori casnici.

Practic, în ultimul an, liberalizarea pieței de energie s-a transformat din tendință în certitudine. Deși procesul s-a accelerat într-o perioadă caracterizată prin prețuri mici, care au stimulat tranziția spre zona de energie concurențială, anul acesta facturile sunt într-o creștere galopantă pe fondul evoluției prețului energiei atât la nivel local, cât și internațional.

Astfel, în unele cazuri facturile deja au bifat un salt de 30% față de anul trecut, evoluție care va fi și mai accentuată în 2022.

Încă din primele luni ale anului spe­cialiștii din domeniu au avertizat că scum­pirile se vor accentua pe fondul galopului făcut de prețul certificatelor de emisii de carbon în contextul planului de decarboni­zare al UE și pe revenirea cererii de energie ca urmare a redresării econo­mice. Situația se regăsește în toate statele europene.

Problema locală este că deficitul din zona de producție, ca urmare a lipsei cronice de investiții, a obligat România să aducă energie de peste granițe la un preț pe măsură.

Paradoxal însă, în timp ce toată lumea vorbește despre impactul carbonului în scumpirile fără precedent, statisticile arată că România este una dintre cele mai verzi țări în materie de producție de energie.

Cu acest portofoliu de generare de energie electrică, în care unitățile strategice sunt deja amortizate, blamarea carbonului și a certificatelor de emisii pentru scumpirea fără precedent a energiei este mai degrabă un discurs politic menit să mascheze 30 de ani de lipsă de investiții și o decizie unică la nivel european, spargerea sistemului de producție în funcție de sursă.  

Compensații financiare?

Ca măsură pentru limitarea impactului scumpirii energiei în facturile finale, guvernul ar putea compensa o parte din efortul financiar. Astfel, consumatorii casnici cu un consum lunar între 30 și 200 kWh vor primi o subvenție de 18 bani pe kWh, lucru care ar trebui să-i încurajeze să aleagă cea mai bună ofertă din piață și să ducă la creșterea concurenței. Cei 18 bani reprezintă diferența dintre cel mai mic preț din piață la energie, 64 de bani pe kWh, cu toate taxele incluse, și cel mediu de 82 de bani pe kWh. Dacă respectivul consumator deja are contractul de furnizare semnat pe cel mai mic preț, 64 de bani pe kWh, va primi și în acest caz discountul de 18 bani.