Uniformă de corporatist. Ce reguli vestimentare trebuie să respecte angajații din multinaționale
Îmbrăcămintea în culori stridente, fustele prea scurte sau prea strâmte, tatuajele la vedere, pantalonii scurți sau sandalele în cazul bărbaților, șosetele colorate sau pantofii sport sunt doar câteva din articolele interzise în companiile locale prin regulamentul vestimentar intern, așa-numitul „dress code“. Cum a apărut nevoia impunerii unor astfel de reguli, ce semnificații au politicile vesti…
Deși în zilele noastre încă mai sunt persoane care folosesc, sub diverse formulări, ideea subliniată de vechiul proverb latinesc „Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum“ (trad. „Nu veșmântul îl face pe om, ci omul pe veșmânt“), realitatea istorică confirmă faptul că îmbrăcămintea a fost dintotdeauna o modalitate de diferențiere socială.
„Dress code-ul este la fel de vechi precum istoria: încă din timpuri imemoriale îmbrăcămintea a fost utilizată pentru a marca diferențele de sex, bărbații având o ținută diferită de cea a femeilor. Tot îmbrăcămintea a fost utilizată pentru a marca diferențele de statut social, regii și nobilimea având dreptul la ținute speciale pe care oamenii de rând pe de o parte nu și le permiteau, pe de alta nu ar fi avut voie să le poarte. Nu este de mirare deci că în perioada modernă companiile au ajuns să recurgă în practică la dress code-uri pentru a transmite anumite mesaje, atât în interiorul organizației, cât și în exteriorul său“, a explicat Sorin Faur, HR director al firmei de audit și consultanță fiscală BDO Balkans.
Într-adevăr, există organizații locale care au stabilit politici vestimentare pentru angajați pentru ca aceștia să se diferențieze, de exemplu, în funcție de departamentul în care lucrează. Un astfel de exemplu este firma românească de outsourcing Class IT Outsourcing, care, timp de doi ani, a dezvoltat o nouă cultură organizațională (implementată încă din toamna anului trecut), care presupune introducerea jocului în muncă și prin care toți angajații sunt „înrolați“ într-o echipă, denumită Star Team. Astfel, în această nouă formulă angajații au și reguli de dress code, iar tunicile pe care le poartă la serviciu sunt marcate prin culori diferite: dacă administratorii de teren (inclusiv cei care lucrează de la distanță) au tunici de culoare bleumarin, cei din departamentul de cercetare și dezoltare au tunici cu gri, în timp ce șefii – echipa de top management – au tunici de culoare cărămizie. În plus, ei primesc ‘grade’ sau ‘medalii’ în funcție de performanța pe care o au în activitate.
„Ideea acestui proiect a fost să găsim o modalitate de «incentivare» a angajaților și prin alte metode decât cele financiare, prin joacă. Noua cultură este apreciată de angajații din generația tânără, pentru că recompensarea se face pe bază de meritocrație, «gradele» se acordă în funcție de numărul de incidente rezolvate la clienți, iar «medaliile» în funcție de feedback-ul privind calitatea serviciilor furnizate clienților. Deci ei pot fi promovați foarte ușor pe bază de performanță, nu pe baza numărului de ani de experiență profesională, cum se făcea pe vremuri“, a explicat Bogdan Tudor, CEO al Class IT Outsourcing. El spune că noua formulă, de încurajare a performanței angajaților prin joacă, care implică și ținute vestimentare diferite, a generat o competiție mai mare printre angajați, nu doar în rândul celor mai performanți, ci și în rândul celor aflați pe ultimul loc în topul performanțelor, care depun eforturi mai mari pentru a-și îmbunătăți pozițiile în clasament.