Ungaria și-a găsit deja un loc bun în noua paradigmă europeană creată de gazele naturale extrase de România din Marea Neagră

România ar putea deveni în curând o nouă putere a gazelor naturale, cu Ungaria jucând un rol principal, este o concluzie la care a ajuns un think-tank eco­no­mic citat adesea de presa apropiată de guver­nul maghiar. Analiza Fundației de Cercetare Economică Oeconomus se referă la gazele naturale care vor fi extrase din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep, și care nu doar că „vor întări independența energetică a Româ­niei, ci și vor aduce o nouă eră pentru piața regională a energiei“.

Rolul Ungariei începe de la interconectorul Arad-Seghedin. Pe acolo Ungaria este deja co­nectată fizic la infrastructura de gaze a Româ­niei. Surplusul de combustibil pe care România l-ar exporta în această direcție, după începerea activității de exploatare în Neptun Deep, ar putea ajuta Ungaria să înlocuiască o parte din gazele importate din Rusia. Potrivit unui analist de la Oeconomus, această schim­ba­re va îmbu­nă­tăți securitatea aprovizionării cu e­nergie a regiunii și va pune presiuni descen­dente pe prețurile gazelor de pe piețele regionale.

În plus, Ungaria își va putea întări și mai mult poziția de hub energetic regional mulțu­mită capacității semnificative de stocare a ga­zelor, care ar putea fi utilizată pentru a facilita exporturile României. Ministrul maghiar al afacerilor externe și comerțului Péter Szijjártó a exprimat în repe­tate rânduri interesul pu­ternic al guvernului Ungariei pentru extragerea gazelor în Româ­nia, se arată în analiza Oeco­nomus. Însă guver­nul de la București rămâne prudent în legătură cu eventualele angaja­mente de export în con­dițiile în care mulți oameni din România consi­deră că gazele din Marea Neagră ar trebui să fie folosite cu prio­ritate pentru nevoile interne ale țării, continuă raportul. O bună parte din construcția analizei este făcută pe scenariul în care România va exporta gaze.

Un risc pentru Neptun Deep este războiul din Ucraina. „Cu toate acestea, realizarea pro­iectului va fi crucial nu doar pentru România, ci și pentru independența energetică a întregii re­giuni. Pentru Ungaria, acesta ar putea des­chide accesul la o nouă sursă alternativă de gaze, sigură și apropiată geografic, care ar putea remodela semnificativ piața de gaze din Europa Centrală în următorii ani.“

În ultimii ani, Ungaria a făcut tot ce a putut pentru a se poziționa în mijlocul fluxului regio­nal de gaze. Importă de la Rusia, de la Azerbai­djan, s-a abonat la gazele turkmene și primește gaze naturale lichefiate aduse cu vaporul până în Croația. Însă gazele rusești aduc probleme din ce în ce mai mari, iar cele turkmene mai au până să ajungă. Cele azere fac cale lungă, tre­când prin Turcia, Grecia și Bulgaria. Deși im­portante, gazele sunt doar o componentă a mecanismului din ce în ce mai complex de creștere a suveranității energetice a țării.

Iar această suveranitate, sub care se ascun­de ideea de surse multiple și sigure care să asi­gure energie ieftină, este vitală pentru succesul politicii de reindustrializare forțată, creatoare de locuri de muncă, pe care insistă de câțiva ani încoace guvernul lui Viktor Orban. Spre exemplu, energia nucleară este esen­țială pentru siguranța energetică pe termen lung a Ungariei, a declarat recent Szijjártó. Ce­re­rea globală de electricitate în prezent crește exploziv din cauza tranziției la mașini electrice în industria auto, a utilizării la scară din ce în ce mai largă a siste­melor de răcire și încălzire, a creșterii perfor­manței industriei și a construirii de centre de date mari, a explicat ministrul.

Pentru a putea fi acoperită această cerere, tre­buie avute în vedere următoarele aspecte: apro­vizionarea trebuie să acopere necesitățile, trebuie să fie stabilă, sigură, ieftină și priete­noasă cu mediul, iar toate acestea trebuie ga­ran­tate pe termen lung. Doar energia nucleară poate în­deplini toate aceste condiții. De aceea, Ungaria este hotărâtă să-și extindă capacitățile nucleare. În acest sens, Ungaria lucrează la prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente și construiește două unități noi, cu tehnologie și bani din Rusia.

De asemenea, Ungaria intenționează să colaboreze cu SUA în privința energiei nucleare instalând reactoare modulare mici cu tehnologie americană. Acest aspect va fi discutat de Orban direct cu Trump la întâlnirea lor programată pe 7 noiembrie la Casa Albă, potrivit Index.hu, care citează surse din guvernul maghiar.

Astfel, se observă că și în privința energiei nucleare Ungaria s-a poziționat la răscruce de influențe – tehnologii din Rusia și SUA, bani din Rusia și colaborare cu Franța pentru reactoarele tradiționale noi. Discuțiile Trump-Orban vor acoperi și tema GNL, prin care SUA au înlocuit Rusia ca furnizor strategic de gaze pentru Europa. Ungaria importă deja GNL, probabil și din SUA, prin acorduri istorice cu Shell și ENGIE.

Dar la contractele pe termen lung cu Gazprom nu vrea să renunțe. Cât de importante sunt coordonatele menționate de ministrul maghiar Szijjártó pentru securitatea energetică reiese din decizia Chinei de a oferi energie ieftină pentru creșterea industriei locale a cipurilor AI.

Iar în SUA Google repune în funcțiune o centrală nucleară, investind în același timp în dezvoltarea altora. În general pentru a fi relevant în noua eră a AI și marilor centre de date, un stat trebuie să asigure energie ieftină din abundență. Guvernul maghiar chiar vorbește de o „suveranitate“ a datelor.