Ungaria are perspective de creștere economică mai bune decât România, inflație mult mai slabă, dobânzi mai mici, se împrumută mai ieftin, iar forintul este una dintre cele mai performante monede din lume

În 2022-2023, perioadă în care Rusia a invadat pentru a doua oară Ucraina, dar la o scară mai mare, iar Europa a fost lo­vită de o criză fără precedent de energie și de un val de inflație record, România a făcut un salt uriaș la PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare și a ajuns la același nivel cu Ungaria. În 2024, ecomomia românească a depășit-o pe cea maghiară, în stagnare și cu industria în recesiune.

Ungaria avea atunci cea mai puternică inflație din UE. Forintul urma direcția impusă de modelul economic al guvernelor lui Viktor Orban, depreciindu-se cu peste 10% față de euro în doi ani și cu 20% față de dolar.

Un forint slab este bun pentru exportatori, deoarece le face produsele mai competitiva ca preț pe piețele externe. Însă o monedă în depreciere creează inflație, făcând importurile mai scumpe pe piața locală. Chinul economic a fost accentuat de faptul ca Ungaria lui Orban a pierdut accesul la fonduri europene de zeci de miliarde de euro.

Dar vremurile s-au schimbat. Dacă în ianuarie 2023 Ungaria avea inflația de peste 26%, potrivit datelor Eurostat, luna trecută in­di­ca­torul s-a situat la 1,7%, arată datele statis­tice naționale. Industria maghiară s-a dezghețat și de jumătate de an crește. De asemenea, noul guvern, condus de Peter Magyar, a readus în Ungaria fondurile europene. Și, la fel de important, ceva ce în Ungaria până nu demult putea fi considerată o fantasmă, forintul s-a întărit și rămâne puternic chiar și când în Orientul Mijlociu cresc din nou tensiunile dintre SUA și Iran, cu efecte asupra prețurilor energiei.

Între timp, România a ajuns să contemple recesiunea și se confruntă cu o inflație la nivel de criză energetică, de peste 10%. Leul nu este pe poziții sigure, iar la București criza guver­namentală se prelungește. România s-ar putea să piardă avansul pe care-l are față de Ungaria la anumiți indicatori economici. La PIB per ca­pita raportat la paritatea puterii de cumpărare, care măsoară costul traiului și cât pot cumpăra cetățenii, România a pornit de la 72% din media UE în 2022 și a ajuns la 78% în 2025.

La Ungaria, indicatorul a fost de 76% din media UE în 2022 și s-a menținut acolo în 2025, după o scădere la 75% în 2023. Polonia este sus, la 81%, iar Cehia la 92%. Polonia nu a cunos­cut recesiunea decât în timpul pandemiei, dar și aceea a fost scurtă și slabă, iar revenirea rapidă. Deși PIB per capita raportat la puterea de cum­părare nu arată gradul real de dezvoltare și bună­stare dintr-o economie, el poate spune o poveste. Arată, cu siguranță, o tendință. Grecia, de exemplu, este în coada clasamentu­lui european, trimisă acolo de criza datoriilor suverane. România a întrecut-o în 2019.

Însă tendința la Grecia este de stabilizare și creștere lentă. Grecia este dată acum ca exem­plu de revenire și de disciplină fiscală, ceea ce se vede pe piețe, în costurile de finanțare. Costurile de finanțare are Greciei sunt mai mici decât cele ale, spre exemplu, Franței și Italiei, economii mult mai mari.

Costurile de finanțare ale României sunt aproape duble și semnificativ mai mari decât cele ale Ungariei. Aceste lucruri contează pen­tru că local este o competiție din ce în ce mai acerbă pentru atragerea de capital străin mai ales sub formă de investiții în economia viito­rului, care înseamnă, energie verde, tehnologie de vârf și AI.

În orice caz, când România întrece Ungaria la un indicator economic, fie el și PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare sau invers, se câștigă sau, după caz, se pierde ceva din imaginea de sine și din mândria națională.

Foritul Ungariei este, după anumite criterii, printre cele mai performante monede din lume, după cum scrie Portfolio.hu. Recentul episod de război din Iran n-a făcut decât să producă o fluctuație în tendința de apreciere pe termen lung. Aceasta într-un mediu în care dolarul se apreciază, reluându-și rolul de activ adăpost, și ia energia de creștere a multor alte monede.

Zlotul se chinuie mai mult în acest context decât moneda ungurească. În ultimele trei luni, zlotul s-a depreciat cu 1,5% față de dolar, în timp ce forintul a crescut cu 6,6%. Leul a scăzut cu aproape 4%. Analiștii de la UniCredit apreciază că moneda maghiară nu este supraevaluată și mai are energie de creștere. De asemenea, analiștii băncii italiene cred că banca centrală a Ungariei are suficient spațiu de manevră pentru a reduce dobânzile cu 1 punct procentual până la sfârșitul anului.

În prezent, dobânda de referință este de 6%. Cea a BNR este de 6,5%. Dobânzile mai mici tind să stimuleze creșterea economică, iar inflația redusă și ținută sub control încurajează consumul. Banca centrală a Ungariei proiectează pentru acest an un nivel mediu al inflației de 1,8% și o creștere economică de 2%, aceasta urmând să accelereze la 3% în 2027. BNR estimează pentru finalul acestui an o inflație de 5,5%. Comisia Națională de Strategie și Prognoză prevede un avans economic de doar 0,1%, una din cauzele evoluției slabe fiind inflația.